Revista presei internaționale | Planul de pace pentru Ucraina, separat în două documente; UE-India, acord strategic împotriva războiului comercial al SUA
Presa internațională continuă să urmărească evoluțiile războiului ruso-ucrainean, comentând cauzele impasului în care au ajuns negocierile diplomatice mediate de Statele Unite. În paralel, atenția mass-media se concentrează asupra tensiunilor economice globale și a noilor acorduri comerciale, precum cel încheiat între Uniunea Europeană și India.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a declarat pentru Eurointegration că negocierile cu SUA vizează două documente distincte privind planul de pace: unul care ar urma să fie semnat între SUA și Rusia și altul între SUA și Ucraina. Șeful diplomației de la Kiev a subliniat că planul bilateral cu SUA va include garanții juridic obligatorii și mecanisme de ratificare în Congresul american. Prezența trupelor străine în Ucraina va fi un element central al securității, chiar dacă forțele americane nu vor fi desfășurate direct, iar unele state europene își vor confirma contingentul doar cu sprijinul SUA, a mai spus Sibiga.
Ucraina nu este dispusă să accepte „garanții de securitate” fără valoare din partea SUA, a declarat ambasadoarea Ucrainei la NATO, Aliona Hetmanciuk, într-un interviu pentru The Telegraph. Ea a subliniat că protecția reală împotriva unei noi invazii ruse este esențială pentru orice acord de pace. Potrivit The Telegraph, Europa pregătește un plan de intervenție rapidă a trupelor sale, cu sprijin din partea SUA, în cazul în care Rusia ar încălca armistițiul. Cu toate acestea, Washingtonul și-a schimbat între timp poziția, iar noile cerințe ar putea lega garanțiile de securitate de acceptarea unor concesii teritoriale din partea Ucrainei, dezvăluie publicația. Negocierile rămân blocate, deoarece nici Kievul, nici Moscova nu sunt dispuse să cedeze în privința teritoriilor, conchide The Telegraph.
Sursele diplomatice citate de Reuters resping însă ideea că administrația de la Washington ar forța Ucraina să cedeze teritorii sau ar impune detalii privind conținutul acordului. Potrivit acelor surse, Statele Unite au transmis Ucrainei că pentru a primi garanții de securitate trebuie să semneze un acord de pace cu Rusia, considerat de Kiev esențial pentru încheierea războiului. Negociatorii ruși și ucraineni urmează să se reîntâlnească pe 1 februarie la Abu Dhabi, posibil cu participarea oficialilor americani, scrie Reuters. Agenția de presă amintește că reprezentanții SUA au exprimat optimism după recentele discuții, considerând că un acord ar putea fi realizat în curând.
The Kyiv Independent își concentrează atenția asupra modului în care se manifestă Rusia la negocierile cu Statele Unite. Publicația citează oficiali americani care susțin că, în spatele ușilor închise, negociatorii ruși adoptă o poziție mai pragmatică în discuțiile privind războiul din Ucraina decât sugerează declarațiile publice ale Kremlinului. Aceiași oficiali observă că, în spațiul public, Rusia își exprimă cerințele maximale, dar permite grupurilor sale de negociere private să exploreze compromisuri. În cadrul discuțiilor trilaterale de la Abu Dhabi din 23–24 ianuarie, diplomații americani au apreciat îmbunătățiri în comunicare și în abordarea subiectelor, considerând atmosfera din sală un semnal pozitiv, notează The Kyiv Independent.
Ucraina și partenerii săi au nevoie de un plan clar pentru a-și întări și menține armata, indiferent dacă va fi încheiat sau nu un armistițiu cu Rusia, avertizează Foreign Affairs. Publicația recomandă Europei să ia în calcul reducerea sprijinului american, ceea ce va pune Ucraina în situația de a se baza mai mult pe propriile capacități militare și tehnologice, cu ajutor extern pe o perioadă de cel puțin cinci ani. Deși refacerea armatei ucrainene este costisitoare, ar fi mult mai scump ca aceasta să rămână într-o luptă permanentă pentru supraviețuire, consideră Foreign Affairs. În același timp, rămân semne de întrebare legate de sprijinul real al Occidentului, mai ales că nici SUA, nici Europa nu au arătat până acum că sunt dispuse să lupte direct împotriva Rusiei, constată publicația.
Paisprezece țări europene au anunțat că închid Marea Baltică pentru navele petroliere ce aparțin flotei „din umbră” a Rusiei, transmite AFP. Agenția de presă citează prevederile unui document publicat de guvernul britanic, în care se precizează că vor fi reținute navele cu statut de înregistrare incert sau fără documente valabile. Inițiativa este susținută de state precum Germania, Franța, Marea Britanie, țările nordice și baltice, care cer respectarea strictă a dreptului maritim internațional, detaliază AFP.
Mai multe nave rusești încărcate cu petrol au rămas blocate pe mare după ce rafinăriile din India au refuzat să mai cumpere țiței rusesc, relatează Bloomberg. Exporturile Rusiei au scăzut la cel mai redus nivel din august anul trecut, iar livrările către India au coborât la minimele ultimilor trei ani, remarcă agenția de presă. Din acest motiv, numărul navelor petroliere care staționează în largul coastelor Indiei și Omanului a crescut semnificativ, unele fiind redirecționate spre China sau zone de stocare din Indonezia, scrie Bloomberg. Experții citați de agenția americană de presă estimează că aproximativ 140 de milioane de barili de petrol rusesc sunt în prezent depozitați pe nave, iar cantitatea continuă să crească.
După aproape două decenii de negocieri, India și Uniunea Europeană au semnat unul dintre cele mai mari acorduri comerciale din lume, transmite Associated Press. Potrivit agenției de presă, premierul indian Narendra Modi, alături de președintele Consiliului European, Antonio Costa, și cel al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că acordul deschide oportunități uriașe pentru o piață care reprezintă aproape două miliarde de oameni și o treime din comerțul mondial. Înțelegerea a fost încheiată pe fondul tarifelor ridicate impuse de Statele Unite atât Indiei, cât și UE, și urmărește diversificarea piețelor de export și reducerea dependenței de piețele instabile, comentează Associated Press.
Și Reuters remarcă tensiunile comerciale globale provocate de Statele Unite, care au grăbit încheierea acordului de liber schimb dintre India și Uniunea Europeană. Potrivit agenției de presă, documentul prevede reducerea sau eliminarea tarifelor pentru aproape 97% dintre produsele comercializate de UE și pentru 99,5% dintre bunurile importate din India, inclusiv mărfuri precum produse din piele, textile, chimicale și metale prețioase. Produsele agricole, cum ar fi soia, carnea, zahărul, orezul și lactatele, sunt excluse din acord, detaliază Reuters. Semnarea finală a documentului va avea loc după verificarea juridică, estimată la cinci–șase luni, notează agenția de presă, amintind că acordul vine după ce UE și India au încheiat recent alte pacte comerciale, inclusiv cu Marea Britanie, Indonezia, Noua Zeelandă și țările din America Latină.
The Guardian notează, la rândul său, că acordul comercial încheiat de Uniunea Europeană și India face parte dintr-o serie mai largă de înțelegeri anunțate în contextul tarifelor americane, influenței economice a Chinei și invaziei Rusiei în Ucraina. Ambele părți au convenit asupra unui pact pentru a consolida cooperarea în domeniul securității maritime, al amenințărilor hibride și al combaterii terorismului, precizează ziarul. Pactul de securitate a fost interpretat în UE ca o cale de a stabili o poziție comună mai clară, ca răspuns la temerile privind relațiile Indiei cu Rusia, conchide The Guardian.
