„Calea Ferată a Moldovei” rămâne a statului și după divizarea acesteia în două entități, afirmă vicepremierul Bolea
Reorganizarea Întreprinderii de Stat „Calea Ferată a Moldovei” (CFM) și divizarea acesteia în CFM Infrastructură și CFM Marfă și Pasageri nu va afecta fondatorul, iar statul va continua să investească în modernizare și întreținere, afirmă vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.
„CFM – Infrastructură va rămâne întreprindere de stat, iar CFM – Marfă și Pasageri va deveni societate pe acțiuni, un agent economic al statului. Nu se schimbă fondatorul și proprietarul acestor două entități. Sensul reformei este clar: infrastructura feroviară este una strategică, iar statul va continua să investească în reconstrucție, construcție și întreținere”, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, după ședința Guvernului din 28 ianuarie.
Potrivit ministrului, bugetul de stat pentru anul 2026 include fonduri pentru subvenționarea și modernizarea infrastructurii feroviare.
În paralel, CFM – marfă și pasageri, administrată de Agenția Proprietății Publice, va continua să asigure transportul eficient al persoanelor și al mărfurilor, fără a modifica statutul de proprietate al statului.
„Infrastructura feroviară este una strategică. Începând cu anul 2026, în bugetul național au fost prevăzuți bani pentru a subvenționa acest element de infrastructură și noi vom investi bani în reconstrucție, în construcție, în susținerea, menținerea și dezvoltarea Căilor Ferate. S.A. CFM- Marfă și Pasageri este un agent economic al statului. Fondator este statul, 100% - Agenția Proprietății Publice, care nu face nimic altceva decât transportă persoane și pasageri. Proprietate a statului sunt ambele”, a reiterat demnitarul.
Anterior, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că reorganizarea CFM este mai mult decât oportună în contextul situației dificile în care a ajuns întreprinderea. Infrastructura este un element strategic în care statul investește și subvenționează, dar transportul de marfă pe calea ferată trebuie să devină unul concurențial, digitalizat și mai puțin birocratizat.
Actuala formă de organizare generează pierderi, iar reorganizarea întreprinderii va eficientiza activitatea acesteia și va permite o evidență clară a veniturilor și cheltuielilor, similar cu modelele aplicate în statele în care infrastructura feroviară este considerată „un element strategic în care statul investește și o subvenționează”, a mai spus vicepremierul.
Menționăm că CFM se confruntă de mai mulți ani cu lipsuri financiare. Pe 14 ianuarie 2026, administrația întreprinderii a decis să prelungească concediul forțat pentru cel puțin o mie de angajați, în contextul întârzierilor salariale, determinată inclusiv de scăderea volumului de mărfuri transportate, după afectarea infrastructurii feroviare din Ucraina în urma bombardamentelor rusești. Ultimele salarii achitate au fost pentru luna noiembrie 2025.
Problemele financiare ale întreprinderii Calea Ferată din Moldova au început în 2009, când transportul de mărfuri a scăzut de peste două ori. Declinul a urmat și în 2016, iar în 2022, situația s-a agravat și mai mult, când tranzitul feroviar din Ucraina s-a redus drastic, odată cu închiderea portului Odesa. Schimbările au dus la diminuarea veniturilor CFM și, implicit, la întârzieri tot mai mari la plata salariilor angajaților, care au început să se confrunte cu restanțe de câteva luni.
În luna mai 2025, Guvernul a aprobat un Contract multianual pentru administrarea infrastructurii feroviare. Documentul prevede alocări anuale de la bugetul de stat pentru lucrări de reparație, întreținere și dezvoltare a infrastructurii feroviare, creșterea siguranței și vitezei trenurilor, sporirea competitivității transportului feroviar, precum și reducerea uzurii drumurilor, prin transferul traficului de mărfuri de la camioane la trenuri.
CITIȚI ȘI:
