Revista presei internaționale | Rusia sfidează procesul de pace mediat de SUA; Guvernul Franței supraviețuiește unor noi moțiuni ale extremiștilor
Presa internațională analizează noile atacuri rusești asupra orașelor ucrainene și perspectivele negocierilor de pace, care vor continua mâine cu medierea emisarilor americani. Atenția publicațiilor occidentale se concentrează totodată asupra tensiunilor dintre Statele Unite și Iran privind programul nuclear dezvoltat de regimul de la Teheran.
În noaptea de 3 februarie, chiar în ajunul unei noi etape a negocierilor de pace mediate de Statele Unite în capitala Emiratelor Arabe Unite, Abu Dhabi, Rusia a lansat noi atacuri masive cu drone și rachete asupra mai multor orașe ucrainene, inclusiv Kiev, Harkov, Dnipro și Odesa, transmite BBC. Potrivit serviciului de presă, atacurile au vizat iarăși infrastructura energetică și au provocat noi pene masive de curent. Loviturile aeriene ale Rusiei au avut loc după expirarea așa-numitului „armistițiu energetic”, acceptat temporar de Moscova la solicitarea președintelui american Donald Trump, notează BBC. Deși pe 1 februarie nu au fost raportate lovituri directe asupra sistemului energetic, Rusia a continuat atacurile cu drone, inclusiv asupra unui autobuz al companiei energetice de stat, incident soldat cu cel puțin 12 morți, relevă aceeași sursă. Marți, la Kiev, este așteptat secretarul general al NATO, Mark Rutte, care ar urma să se adreseze parlamentului, afectat în ultimele zile de pene de curent și lipsa încălzirii după atacurile rusești asupra infrastructurii energetice, mai scrie BBC.
Trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, va participa la negocierile dintre Ucraina și Rusia programate la Abu Dhabi, pe 4 și 5 februarie, relatează Axios, citând propriile surse diplomatice. Potrivit publicației, Witkoff va ajunge mai întâi în Israel, pe 3 februarie, pentru întâlniri cu oficiali de rang înalt, urmând apoi să se deplaseze în Emiratele Arabe Unite. Informația contrazice declarațiile anterioare ale secretarului de stat Marco Rubio, care sugerase că Witkoff nu va fi implicat în acest nou format de discuții, notează Axios. Mai multe publicații, între care Politico, relataseră anterior că negocierile din Emiratele Arabe purtate acum o săptămână între Ucraina și Rusia cu medierea Statelor Unite rămân blocate din cauza unor divergențe majore, precum cererile teritoriale ale Rusiei, garanțiile de securitate pentru Ucraina și momentul încetării focului în raport cu un eventual acord de pace.
Publicațiile de la Kiev scot în evidență cele mai proaspete afirmații ale președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu privire la procesul negocierilor de pace mediat de SUA. Ukrinform subliniază că liderul de la Kiev consideră posibilă obținerea unei „păci juste și durabile”, precizând că Ucraina este pregătită pentru pași concreți în acest sens. Zelenski a anunțat, citat de aceeași sursă, că înaintea unei noi runde de discuții trilaterale a avut loc o reuniune a echipei de negociatori, în cadrul căreia au fost stabilite cadrul negocierilor și obiectivele concrete. Potrivit președintelui ucrainean, documentul bilateral convenit cu partea americană privind garanțiile de securitate este pregătit, iar Kievul mizează pe continuarea cooperării în domeniul reconstrucției și dezvoltării economice.
Ucraina a convenit cu Statele Unite și Uniunea Europeană asupra unui plan coordonat de răspuns la încălcările unui eventual armistițiu de către Rusia, informează Financial Times. Potrivit planului la care se referă publicația, orice încălcare permanentă va primi un răspuns militar coordonat, începând cu avertismente diplomatice până la intervenția armatei ucrainene. Dacă violențele vor continua, reacția se va extinde la o „coaliție a voluntarilor”, formată din mai mulți membri ai UE, Regatul Unit, Norvegia, Islanda și Turcia. În cazul unei escaladări după 72 de ore, va fi declanșată o reacție coordonată a forțelor sprijinite de occidentali, inclusiv de armata americană, mai scrie Financial Times.
Fostul comandant al trupelor americane în Europa, generalul Ben Hodges, a cerut Europei să înceteze să se plângă și să adopte o poziție fermă față de Rusia, relatează The Guardian. Rusia se află deja într-un conflict deschis cu Europa, a declarat Ben Hodges, citat de ziarul britanic, precizând că termenul de „război hibrid”, atribuit acțiunilor Moscovei, este înșelător. Generalul a avertizat că Rusia vrea să slăbească sprijinul european pentru Ucraina și că lipsa unor sancțiuni reale va încuraja agresiunea rusă. Europa poate să se apere singură, a mai afirmat Hodges, citat de The Guardian.
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat, citat de CNN, că, pentru a ajuta la oprirea războiului ruso-ucrainean, a convenit într-o discuție la telefon cu premierul Indiei, Narendra Modi, să înceteze achizițiile de petrol rusesc și să cumpere mai mult țiței din SUA și, eventual, din Venezuela. Liderul american a adăugat că discuția a inclus și intrarea imediată în vigoare a unui acord comercial, reducând tarifele reciproce de la 25% la 18%. Premierul Modi a confirmat convorbirea, menționând doar reducerea tarifelor pentru produsele indiene, fără a face referire la petrolul rusesc, notează CNN.
După o nouă rundă de negocieri trilaterale pe tema încheierii războiului ruso-ucrainean, programată în următoarele două zile la Abu Dhabi, trimisul special al Casei Albe, Steve Witkoff, urmează să se întâlnească vineri la Istanbul cu ministrul iranian de Externe, Abbas Arakchi, pentru a discuta un posibil acord nuclear. The Times of Israel precizează că va fi prima reuniune între oficialii americani și iranieni după eșuarea negocierilor și conflictul scurt de 12 zile din iunie anul trecut. Vizita lui Witkoff vine pe fondul consolidării masive a prezenței militare americane în Golful Persic și a avertismentelor președintelui Donald Trump că doar un acord rapid poate evita un conflict, remarcă The Times of Israel.
Publicațiile europene urmăresc cu atenție evoluția situației politice din Franța, unde parlamentul a respins, în seara zilei de 2 februarie, ultimele două moțiuni de cenzură împotriva guvernului lui Sébastien Lecornu, punând astfel capăt blocajului bugetar pentru 2026. BFMTV scrie că moțiunile, inițiate de deputați de stânga și de extremiștii de dreapta din „Reuniunea Națională”, au eșuat, în condițiile în care nu au acumulat numărul necesar de voturi. Aceeași sursă amintește că moțiunile au fost înaintate după ce Lecornu a apelat la articolul 49.3 din Constituție pentru a adopta bugetul fără votul parlamentului, după luni de negocieri eșuate între fracțiunile din legislativ. După respingerea tuturor moțiunilor, Franța are, în sfârșit, bugetul aprobat pentru 2026, deși guvernul Lecornu a supraviețuit deja de șapte ori unor astfel de încercări, remarcă BFMTV.
