„Copilul născut din părinți moldoveni este moldovean”: „Nu este o problemă în Legea cetățeniei”
Noua Lege a cetățeniei Republicii Moldova, intrată în vigoare pe 24 decembrie 2025, nu afectează cetățenii care au dobândit cetățenia la naștere, chiar dacă aceștia nu și-au perfectat actele de identitate la timp, iar cetățenia poate fi dovedită inclusiv prin certificatul de naștere emis de autoritățile statului. În același timp, copiii cetățenilor moldoveni din diasporă care nu și-au confirmat cetățenia până la împlinirea vârstei de 18 ani o pot obține prin procedura de redobândire, cu respectarea etapelor administrative prevăzute de lege.
Clarificările au fost făcute de autorii legii și de experți în drept constituțional, la emisiunea „Zi de zi” de la Radio Moldova, pe fondul dezbaterilor apărute în spațiul public privind aplicarea noilor prevederi.
Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Igor Chiriac, unul dintre autorii modificărilor legislative, a declarat că noile prevederi nu afectează cetățenii Republicii Moldova care au dobândit cetățenia la naștere, chiar dacă aceștia nu și-au perfectat actele de identitate la timp.
„Cetățenia Republicii Moldova se dobândește la naștere. Dacă unul dintre părinți este cetățean al Republicii Moldova, copilul devine automat cetățean și își păstrează această calitate pe tot parcursul vieții. Lipsa unui buletin de identitate nu poate duce la pierderea cetățeniei”, a declarat Igor Chiriac, la postul public de radio.
Deputatul a menționat că testele de cunoaștere a limbii române și a Constituției se aplică doar persoanelor care solicită dobândirea cetățeniei. Potrivit legii, aceste condiții vizează persoanele care nu au avut anterior cetățenia Republicii Moldova și care solicită naturalizarea sau obținerea cetățeniei în baza șederii îndelungate pe teritoriul țării, a adopției, a căsătoriei ori a altor temeiuri prevăzute de legislație.
„Prevederile privind susținerea examenelor nu se referă la persoanele născute din cetățeni ai Republicii Moldova. Ele se aplică exclusiv celor care nu au fost niciodată cetățeni și solicită obținerea cetățeniei în anumite condiții prevăzute de lege”, a explicat Igor Chiriac.
Referindu-se la cazul mediatizat al unui tânăr despre care s-a spus că ar fi fost declarat apatrid, deși fusese înrolat în Armata Națională, deputatul a respins această interpretare, precizând că a fost vorba despre o procedură administrativă de verificare.
„Nu a fost eliberat niciun document de apatrid. A fost inițiată o procedură de verificare a statutului juridic, care a fost interpretată greșit și prezentată eronat în spațiul public”, a menționat Igor Chiriac.
În acest context, Igor Chiriac a explicat că dificultățile apărute în unele cazuri țin de procedura de identificare a persoanei, nu de statutul de cetățean, iar această procedură diferă în funcție de vârstă.
Atunci când persoana este minoră și se prezintă pentru perfectarea actelor de identitate, aceasta vine împreună cu părinții, care confirmă identitatea copilului în baza certificatului de naștere. După împlinirea vârstei de 18 ani, însă, autoritățile sunt obligate să aplice măsuri suplimentare de verificare a identității, tocmai pentru a preveni eliberarea actelor pentru identități false, inclusiv prin confirmarea identității de către părinți sau martori.
Alexandru Tănase: „Nu este o problemă în lege”
Fostul președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova, Alexandru Tănase, a declarat, la aceeași emisiune, că principiile fundamentale ale cetățeniei sunt clar stabilite atât în Constituție, cât și în Legea cetățeniei.
„În cazul Constituției Republicii Moldova și al Legii cetățeniei, există un principiu foarte clar: copilul născut din părinți moldoveni este moldovean. Asta înseamnă că orice persoană care are ascendență de cetățeni ai Republicii Moldova este, în mod evident, cetățean”, a punctat Alexandru Tănase.
Fostul judecător constituțional a explicat că există situații în care o persoană este cetățean al Republicii Moldova prin efectul legii, dar acest statut nu a fost confirmat prin acte, din cauza faptului că certificatul de naștere nu a fost obținut la timp.
„Unii dintre acești oameni nu și-au perfectat niciodată cetățenia. În asemenea cazuri, ea poate fi constatată pe cale administrativă sau, după caz, obținută prin procedura recunoașterii ori a redobândirii. Însă, dacă vorbim despre persoane din diasporă care au copii născuți în Republica Moldova și care dețin certificat de naștere emis de stat, atunci acestor copii trebuie să li se perfecteze documentele de călătorie la atingerea vârstei prevăzute de lege fără nicio procedură de reconfirmare sau de alt gen”, a explicat Alexandru Tănase.
În opinia sa, situațiile apărute recent nu indică o problemă de fond a legislației, ci una de interpretare restrictivă și practică administrativă.
„Din punctul meu de vedere, nu este o problemă în lege. Este o problemă de aplicare, care trebuie corectată la nivelul instituțiilor responsabile”, a concluzionat Alexandru Tănase.
Menționăm că presa a mediatizat recent cazul unui tânăr născut în Republica Moldova din părinți moldoveni și care a efectuat serviciul militar obligatoriu, dar a întâmpinat dificultăți la Agenția Servicii Publice în procesul de perfectare a buletinului de identitate, fiind informat că trebuie să urmeze procedura de redobândire a cetățeniei.
Situația a fost calificată drept rezultat al unei interpretări administrative restrictive a noii legi și a generat reacții din partea autorităților și a politicienilor, inclusiv a Ministerului Apărării, care a precizat că înrolarea în armată este permisă pe baza certificatului de naștere. Avocatul Poporului a precizat că tânărul este cetățean din naștere și nu poate fi lipsit de acest statut pentru lipsa buletinului de identitate.
Noua Lege a cetățeniei Republicii Moldova, intrată în vigoare pe 24 decembrie 2025, introduce proceduri mai stricte pentru dobândirea cetățeniei de către persoanele care nu au avut anterior acest statut. Potrivit noilor prevederi, solicitanții trebuie să depună dosarele personal, să susțină teste de cunoaștere a limbii române și a Constituției, iar verificările efectuate de instituțiile statului sunt mai ample și mai riguroase.
Legea nu modifică principiile de bază privind cetățenia dobândită la naștere și nu afectează persoanele care sunt deja cetățeni ai Republica Moldova.
Modificările au fost operate pe fondul contextului regional de securitate, în special după declanșarea războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a generat o creștere semnificativă a numărului de cereri de obținere a cetățeniei Republicii Moldova din partea cetățenilor străini.
Potrivit datelor Agenției Servicii Publice, în perioada ianuarie 2022 - noiembrie 2025, au fost depuse 37.626 de cereri de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova, dintre care peste 55% au fost înaintate de cetățeni ai Federației Ruse.
Autoritățile au invocat inclusiv cazuri în care au fost prezentate documente dificil de verificat sau au fost invocate legături de rudenie îndepărtate, ceea ce a determinat necesitatea consolidării mecanismelor de control. Potrivit autorilor legii, scopul modificărilor este protejarea securității naționale și alinierea procedurilor la practicile europene, fără a restrânge drepturile cetățenilor moldoveni dobândite prin naștere.
CITIȚI ȘI:
