Ultima dorință, îndeplinită la mii de kilometri depărtare: Zeci de moldoveni, incinerați în crematorii din Ucraina sau România
În lipsa unui crematoriu funcțional în Republica Moldova, statul cu unul dintre cele mai mari cimitire din Europa, incinerarea a devenit un proces transfrontalier. În 2025, zeci de familii din R. Moldova au fost nevoite să transporte trupurile neînsuflețite sau urnele funerare ale celor dragi peste hotare, cel mai frecvent în Ucraina și România, pentru a respecta ultimele dorințe ale celor decedați.
Un proiect de lege care ar fi permis funcționarea legală a crematoriilor în Republica Moldova este blocat în Parlament de aproape trei ani, motivul fiind anumite rezerve politice legate de impactul electoral al unei asemenea decizii.
Cu trupuri neînsuflețite, la vamă
Potrivit datelor Centrului de Sănătate Publică Chișinău, pe parcursul anului 2025 au fost eliberate 45 de scrisori de însoțire pentru incinerarea cadavrelor în Odesa, Ucraina, și o scrisoare pentru incinerare în Oradea, România.
Alte documente eliberate de autoritate au vizat transportarea defuncților pentru înhumare sau a urnelor funerare în mai multe state, inclusiv Rusia - 2, Italia - 2, Kazahstan - 1 sau Turcia - 1.
Unul dintre cazurile menționate de autorități vizează incinerarea la Odesa, urmată de transportarea urnei funerare pentru dispersarea cenușii în Sevastopol, în conformitate cu ultima dorință a persoanei decedate.
Un alt document emis în același an arată că, într-un caz similar, urna cu cenușa unei persoane decedate a fost transportată în Spania, unde familia a solicitat dispersarea acesteia, tot ca expresie a dorinței formulate în timpul vieții de răposat.
De ce nu există un crematoriu uman în R. Moldova
Operatorii privați din domeniul serviciilor funerare explică lipsa unui crematoriu în Republica Moldova prin absența unui cadru legal clar.
Potrivit acestora, deși există interes și capacitate investițională, inițiativele de construire a unui crematoriu sunt blocate de ani de zile într-un circuit birocratic, în care instituțiile publice invocă vidul normativ și aplicarea unor standarde depășite.
„În ceea ce privește cremarea, de patru ani încercăm să obținem autorizație pentru construcția unui crematoriu, însă toate instituțiile ne trimit de la una la alta, invocând lipsa unei baze normative și făcând trimitere la standarde elaborate încă din perioada timpurie a URSS”, ne-a comunicat reprezentantul uneia dintre cele mai mari companii de servicii funerare din țară.
Proiect de lege, în sertarele Parlamentului
În anul 2023, în Parlamentul Republicii Moldova a fost înregistrat un proiect de lege privind funcționarea cimitirelor. Documentul stabilește, în premieră, cadrul legal pentru înființarea și funcționarea crematoriilor umane în Republica Moldova.
Printre altele, proiectul prevede următoarele:
Crematoriile pot fi create de autorități publice centrale sau locale, inclusiv prin parteneriate public-private;
Acestea vor funcționa doar cu respectarea unor standarde stricte sanitare, tehnice și de mediu, elaborate și monitorizate de Ministerul Sănătății al Republicii Moldova și Ministerul Mediului;
Construcția lor va fi supusă procedurii de autorizare și evaluare a impactului asupra mediului;
Incinerarea va fi posibilă exclusiv în baza certificatului de deces, cu avizul poliției și la solicitarea rudelor apropiate;
Este interzisă incinerarea persoanelor neidentificate sau în lipsa actelor legale;
Fiecare incinerare va fi evidențiată, iar legea permite amenajarea columbarelor pentru păstrarea urnelor funerare.
Proiectul a primit șase avize ale comisiilor parlamentare permanente și raportul Comisiei pentru administrație publică și dezvoltare regională, membrii acesteia votând unanim pentru propunerea documentului spre examinare și aprobare în plenul Parlamentului.
Deși a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului din 7 iulie 2023, proiectul nu a mai fost dezbătut. Ulterior, acesta nu a mai fost introdus pe agenda altor ședințe plenare de către Biroul permanent.
Surse din Parlament au declarat pentru Teleradio-Moldova că proiectul nu a fost supus votului deoarece mai mulți decidenți s-au temut de impactul electoral al unei astfel de legi, subiectul fiind considerat sensibil pentru opinia publică.
Solicitată să explice situația, membra Biroului permanent și președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca, a declarat inițial că va verifica de ce proiectul nu a ajuns în plen, însă ulterior nu a mai răspuns la apelurile și mesajele noastre.
Reprezentanții Direcției comunicare și relații publice a Parlamentului au precizat, pentru Teleradio-Moldova, că proiectul nu a fost declarat nul și poate fi, în continuare, supus votului.
„Nu este creștinește”
Subiectul incinerării rămâne unul sensibil și din perspectivă religioasă, mai ales într-o societate majoritar ortodoxă, în care ritualurile funerare sunt legate de credința în învierea morților. Părintele Viorel Cojocaru explică faptul că Biserica Ortodoxă nu interzice explicit incinerarea, dar o privește cu rezerve, raportate la doctrina creștină și la practica liturgică.
„Dacă vorbim de creștinește, nu este creștinește. Canoanele și, în general, biserica ortodoxă nu interzic propriu-zis incinerarea, dar au rezerve vizavi de acest moment”, ne-a explicat părintele Viorel Cojocaru, fondatorul și slujitorul Bisericii „Inimi Tăcute” din Chișinău.
Potrivit acestuia, tradiția ortodoxă este construită pe ideea înhumării trupului în pământ, ca expresie a credinței în înviere. Inclusiv limbajul religios reflectă această concepție.
„În dicționarul religios ortodox nu există cuvântul 'mort'. Noi folosim termenul 'adormit', pentru că se consideră că omul se află într-o stare de adormire, în așteptarea învierii”, a remarcat părintele.
Totuși, Biserica admite că realitățile contemporane pot impune situații de excepție, în care incinerarea este tolerată, cu respectarea anumitor condiții stricte.
„Există cazuri speciale - epidemii, situații în care persoana se află într-o țară unde incinerarea este obligatorie sau chiar dificultăți financiare - în care Biserica îngăduie această practică. Este important să existe avizul unui preot sau al unui episcop și să fie făcută toată rânduiala ortodoxă până la incinerare”, a precizat preotul .
Incinerarea, practică larg răspândită la nivel internațional
La nivel internațional, incinerarea este o practică funerară larg răspândită și reglementată în majoritatea statelor. În Asia, aceasta este forma dominantă de dispoziție a trupurilor neînsuflețite: în Japonia, rata incinerării depășește 99%, iar în Coreea de Sud, Taiwan sau Hong Kong se apropie de 90%.
În Europa, incinerarea este frecvent utilizată în țări precum Suedia, Danemarca, Cehia, Elveția sau Germania, unde peste jumătate dintre decedați sunt incinerați.
În America de Nord, cremarea a devenit opțiunea majoritară în Statele Unite și Canada, fiind preferată inclusiv din considerente economice și de spațiu.
CITIȚI ȘI:
