MAN cere audierea premierului în Parlament după incidentul energetic din 31 ianuarie
Deputații fracțiunii „Alternativa” cer prezența prim-ministrului Alexandru Munteanu la ședința Parlamentului din 5 februarie, pentru a raporta asupra incidentului din 31 ianuarie, care a lăsat o parte semnificativă a teritoriului Republicii Moldova fără energie electrică.
Deputata Olga Ursu a acuzat, într-o conferință de presă susținută pe 4 februarie, lipsa unei comunicări prompte între instituțiile implicate și față de cetățeni, precum și lipsa asumării responsabilității.
„Incidentul din ziua de sâmbătă este unul foarte grav și regret că, atunci când se întâmplă evenimente majore, guvernarea fie dispare, fie dă vina exclusiv pe războiul din regiune”, a declarat Olga Ursu.
Fracțiunea MAN a depus o interpelare prin care solicită informații despre „ce s-a întâmplat sâmbătă” și despre situația securității energetice a țării.
„S-au promis foarte multe în acest sens, se anunță constant termene care se extind de la o lună la alta și nu este clar dacă suntem sau nu în siguranță din punct de vedere energetic”, a mai adăugat deputata.
Explicațiile autorităților
Amintim că sâmbătă, 31 ianuarie, timp de aproximativ cinci ore, energia electrică a fost deconectată în majoritatea localităților din țară. Potrivit autorităților, pana de curent a fost generată de mai mulți factori, inclusiv vulnerabilitățile existente în sistemul electroenergetic al Ucrainei, aflat sub presiune constantă, precum și o defecțiune tehnică produsă pe linia Vulcănești – Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES).
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a comunicat că o linie foarte importantă din Ucraina a ieșit din funcțiune, iar în același timp linia Vulcănești – MGRES a suferit o defecțiune tehnică din cauza condițiilor meteo nefavorabile.
Autoritățile au emis comunicate pe parcursul zilei, în care au precizat modul în care au avansat lucrările și situația din teritoriu. La ora 15:40, toți consumatorii au fost reconectați.
Într-un interviu pentru Radio Moldova, ministrul a recunoscut că incidentul ar fi avut efecte mai puțin extinse asupra consumatorilor din Republica Moldova dacă linia electrică aeriană de 400 kV Vulcănești–Chișinău ar fi fost deja pusă în funcțiune.
Aceasta urma să devină operațională încă în decembrie 2025, însă lucrările nu au putut fi finalizate din cauza condițiilor meteo nefavorabile și a întârzierilor în livrarea unor echipamente.
Potrivit lui Dorin Junghietu, au mai rămas lucrări de construcție în două stații. Dacă condițiile meteo vor permite, linia va fi dată în exploatare până la finele lunii martie.
Reforma administrației publice locale
Deputații MAN au solicitat, în aceeași conferință de presă, desfășurarea unor consultări extinse și veritabile privind reforma administrației publice locale, cu implicarea tuturor actorilor interesați la nivel local.
Deputatul Gaik Vartanean a declarat că, din cele aproximativ 900 de localități ale țării, doar două clustere au finalizat procesul de amalgamare voluntară, care presupune unirea localităților sub administrarea unei singure primării.
„Doar 0,2% dintre localități au susținut conceptual autoritățile”, a spus parlamentarul, subliniind necesitatea unor discuții mai aprofundate.
Potrivit deputatei Angela Cutasevici, o reformă realizată fără consens și fără încredere nu va aduce servicii mai bune, ci va crește și mai mult distanța dintre primari și cetățeni.
„O reformă corectă trebuie să consolideze autonomia primăriilor prin resurse financiare adecvate, evitând centralizarea puterii sub pretextul eficienței economice. Până în prezent, lipsesc rezultate concrete. Amalgamarea voluntară s-a realizat definitiv doar în două localități, fapt care confirmă că acest proces este pregătit deficitar și explicat insuficient”, a mai declarat Cutasevici.
Deputații MAN avertizează că reforma riscă să devină un instrument de depopulare, dacă localitățile vor fi tratate ca simple date statistice. Acțiunile trebuie să vizeze servicii mai accesibile și autorități locale finanțate corect.
„Viziunea Guvernului nu este despre hărți sau hotare”
Cu aproape 900 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă, Republica Moldova rămâne una dintre cele mai fragmentate administrativ țări din Europa. După pilotarea, în 2025, a amalgamării voluntare, autoritățile își propun să avanseze și către amalgamarea normativă, astfel încât alegerile locale din 2027 să fie organizate pe baza unei noi structuri administrativ-teritoriale.
Un concept final al reorganizării urmează să fie prezentat după încheierea primei runde de consultări. Potrivit secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, „viziunea Guvernului nu este despre hărți sau hotare, ci despre regândirea administrației publice locale pentru a oferi servicii mai bune, o absorbție mai eficientă a fondurilor și un nivel de trai mai bun, într-un ritm mai rapid, pentru cetățeni”.
În proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026 sunt prevăzute peste 173 de milioane de lei pentru acest proces, dublu față de anul precedent.
CITIȚI ȘI:
