Producția industrială, în creștere cu 4.9% în 2025. Osmochescu: „Ne dorim trecerea de la economia bazată pe consum la cea de producție”
Economia Republicii Moldova a înregistrat, în 11 luni ale anului 2025, o creștere de cel puțin 2.7% a Produsului Intern Brut (PIB), peste estimările inițiale de 1.3 la sută, afirmă vicepremierul Eugeniu Osmochescu, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Potrivit oficialului, această creștere economică a fost susținută, în principal, de consum, investiții și de o recoltă agricolă mai bună decât se anticipa inițial.
Republica Moldova se află într-un contextul macroeconomic favorabil la început de an, a declarat Eugeniu Osmochescu pe 6 februarie, într-o conferință de presă, prezentând realizările din anul trecut și prioritățile pentru 2026.
Potrivit lui, un indicator-cheie al încrederii în viitorul economic al țării îl reprezintă creșterea, în perioada ianuarie – noiembrie 2025, a investițiilor cu 22% comparativ cu perioada similară a anului anterior, precum și majorarea producției industriale cu 4.9%.
Guvernul a adoptat și un amplu pachet de debirocratizare, care vizează peste 200 de tipuri de activități economice și va genera economii anuale de circa 267 de milioane de lei pentru mediul privat.
Un rol esențial în susținerea mediului de afaceri l-au avut programele implementate prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). În perioada de referință, au fost acordate circa 699 de milioane de lei sub formă de granturi și facilități fiscale pentru peste 3.100 de companii, destinate în special modernizării capacităților de producție. Doar prin intermediul a 12 beneficiari ai programului de ajutor de stat, au fost generate investiții în economie de peste 1 miliard de lei în doar trei luni. Aceste măsuri au contribuit direct la crearea a 64.000 de noi locuri de muncă în anul 2025, numărul populației ocupate ajungând la 856.000 de persoane.
Un alt rezultat notabil este implementarea regimului de freelancing, care a atras aproape 1.000 de persoane înregistrate într-o singură lună, a mai precizat Osmochescu.
„De la bun început, în noiembrie, când ne-am asumat acest mandat, am spus că ne dorim o trecere de la o economie bazată pe consum, la o economie bazată pe producție și inovație. Deci, 4.9% majorare a producției industriale este relevantă celor spuse în noiembrie de către noi”, a punctat vicepremierul.
Printre prioritățile Ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării pentru anul 2026 se numără accelerarea procesului se aderarea la Uniunea Europeană, simplificarea relației dintre antreprenori și stat și atragerea investițiilor locale și străine, inclusiv din diasporă.
Ministrul a subliniat că Republica Moldova se află în avans față de alte state candidate în implementarea reformelor europene și că fondurile europene alocate prin intermediul Planului de Creștere al Uniunii Europene, în valoare de 1.9 miliarde de euro, vor fi direcționate spre domenii precum industria, agricultura, energia și construcțiile.
„Chiar acum suntem în cadrul unui proces de evaluare a tuturor industriilor din Republica Moldova. Stabilim care este gradul de competitivitate al industriilor în comparație cu Uniunea Europeană, dar luăm marja de sus, marja de jos, ca să vedem unde ne încadrăm noi. Și, pentru moment, pot să spun că cele mai competitive, cu o pondere de creștere semnificativă și contribuție la PIB, sunt domeniile de industrie, agricultură, IT, energie, construcții. Vom veni puțin mai târziu cu aceste estimări, (...) pentru că ne dorim o prioritizare a domeniilor unde putem atrage investiții”, a mai spus Eugeniu Osmochescu.
„Creștere economică insuficientă”
Deși creșterea economică de anul trecut e mai mare decât a fost prognozată, oricum este insuficientă pentru a recupera pierderile din ultimii ani și pentru a reveni la performanțele din 2021, a declarat expertul economic Veaceslav Ioniță, pentru Radio Moldova.
Expertul mai subliniază că agricultura are un impact major asupra PIB-ului, pentru că majoritatea exporturilor și a producției industriale se datorează acesteia, însă în continuare rămâne un sector vulnerabil la condițiile climatice.
„Anul 2025 este legat de faptul că noi am devenit importatori net de produse alimentare, substituim importurile cu producția autohtonă, respectiv, dacă am fi rezolvat problema cu producția, produse alimentare, în special uleiul, care a dat minus 300 de milioane de dolari la exporturi, am fi avut o creștere a produsului chiar mult mai mare. De aceea, știu că Guvernul a creat acum o comisie specială pe produsele alimentare. Pe de o parte, am devenit vulnerabili, suntem dependenți de importuri, pe altă parte, e un sector care ar putea contribui la Produsul nostru Intern Brut”, ne-a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul economic a apreciat măsurile de debirocratizare și digitalizare promovate de Guvern, menționând că acestea reduc costurile pentru antreprenori și îmbunătățesc mediul de afaceri, dar subliniază că este nevoie de continuarea reformelor pentru a elimina barierele administrative care afectează în special sectorul construcțiilor.
Amintim că, în anul trecut, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a lansat trei scenarii privind evoluția economică a Republicii Moldova până în 2028, estimând creșteri anuale ale PIB-ului cuprinse între 1.5% și 4.3% – cel mai înalt ritm fiind asociat scenariului optimist. Realizarea acestuia depinde de un factor esențial: implementarea proiectelor investiționale planificate prin Planul de Creștere al Uniunii Europene, în valoare de 1.9 miliarde de euro.
Precizăm că Eugeniu Osmochescu a preluat mandatul de ministru în noiembrie 2025. Atunci, el a anunțat că se va axa pe o tranziție de la economia de consum la una bazată pe producție și exporturi de valoare înaltă.
CITIȚI ȘI:
