Revista presei internaționale | SUA fac presiuni pentru accelerarea negocierilor de pace; UE extinde sancțiunile împotriva Rusiei
Mass-media internațională urmărește modul în care Statele Unite exercită presiuni pentru grăbirea negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, într-un context marcat de impas politic și lipsa compromisurilor. Mai multe publicații scriu că, în paralel cu presiunile diplomatice menite să impulsioneze negocierile de pace, Uniunea Europeană își consolidează și instrumentele de presiune economică asupra Moscovei. Dezbaterile despre viitorul geopolitic al Uniunii și preocupările tot mai accentuate legate de autonomia strategică a blocului comunitar se numără printre alte teme abordate de presă străină.
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a respins afirmațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit cărora Washingtonul ar fi stabilit un termen-limită pentru încheierea unui acord de pace până la începutul verii, relatează The Guardian. Diplomatul a declarat, citat de publicație, că Statele Unite nu au impus niciun calendar, dorind doar încetarea cât mai rapidă a luptelor. Oficialul a avertizat, în același timp, că stabilirea unor termene fixe este „foarte periculoasă”. The Guardian notează că aceste comentarii vin după ce Zelenski a sugerat că SUA ar urmări încheierea războiului înainte de alegerile pentru Congres, când democrații ar putea prelua majoritatea în Camera Reprezentanților și, respectiv, ar putea influența planurile președintelui american Donald Trump privind modul de a pune capăt războiului ruso-ucrainean. Discuțiile americano-ucrainene vizează un posibil acord de pace, însă rămân nerezolvate chestiuni-cheie, precum controlul asupra Donbasului, amintește The Guardian.
Guvernul Germaniei cere, între timp, Rusiei să dea dovadă de mai multă disponibilitate pentru compromis după recentele negocieri de pace dintre delegațiile de la Kiev și Moscova desfășurate la Abu Dhabi, cu medierea Statelor Unite. Publicația Welt îl citează, în acest context, pe purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Cornelius, care a declarat că Berlinul așteaptă „progrese semnificative” și a criticat insistența Rusiei asupra unor cerințe maximaliste, precum preluarea întregului Donbas și menținerea controlului asupra centralei nucleare de la Zaporojie. Welt subliniază că negociatorii americani și ucraineni au discutat posibilitatea unui acord de pace în martie și organizarea unor noi alegeri în Ucraina, în luna mai.
Unian scoate în evidență un raport al Conferinței de la München pentru Securitate, potrivit căruia Rusia s-ar pregăti pentru noi conflicte militare în Europa, vizând, printre altele, țările baltice sau un alt vecin. Raportul avertizează că perioada „umbrelei de securitate” americane pentru Europa se apropie de final, iar țările europene trebuie să-și asume responsabilitatea principală pentru apărare. Susținerea militară a SUA pentru Europa și Ucraina a scăzut semnificativ, în timp ce Rusia își continuă politica agresivă și alocă aproximativ 40% din bugetul federal pentru apărare, se spune în raportul citat de Unian. Aceeași analiză semnalează posibile conflicte regionale în următorii doi ani, precum și intensificarea acțiunilor hibride rusești împotriva infrastructurii și spațiului aerian european.
Economistul Wolfgang Münchau susține, într-un articol pentru The Telegraph, că liderii europeni nu și-au recunoscut propria slăbiciune geostrategică, ceea ce a consolidat pozițiile Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei. El consideră că Vestul a subestimat capacitatea Rusiei de adaptare, eficiența sa economică și alianțele strategice cu China și Coreea de Nord, precum și realitatea că izolarea Moscovei nu va fi permanentă. Münchau atrage atenția că evaluările occidentale bazate pe dolari subestimează puterea industrială a Rusiei, iar sancțiunile și prognozele de colaps nu au stopat creșterea ei militară și economică. În opinia sa, războiul se va încheia printr-un acord de pace sau un îngheț al conflictului, cu Rusia păstrând controlul asupra unor teritorii ocupate, iar Ucraina menținându-și independența.
În timp ce experți precum Münchau atrag atenția asupra capacității Rusiei de a rezista sancțiunilor, Uniunea Europeană încearcă să-și întărească instrumentele de presiune economică împotriva Moscovei. Astfel, blocul comunitar vrea să extindă sancțiunile împotriva Rusiei prin includerea, în premieră, a unor porturi din țări terțe – Kulevi din Georgia și Karimun din Indonezia – care procesează petrol rusesc, relatează Reuters. Agenția de presă precizează că măsura face parte din cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni, ce urmează a fi adoptat ca răspuns la invadarea Ucrainei, și ar interzice companiilor din Uniunea Europeană orice operațiuni cu aceste porturi. Pachetul mai prevede restricții suplimentare la importul de metale și alte materii prime, precum și sancțiuni împotriva unor bănci și entități din state terțe implicate în ocolirea sancțiunilor, detaliază Reuters.
Pe lângă intensificarea sancțiunilor, Bruxellesul discută și stimulente politice menite să contureze arhitectura unui viitor acord de pace. Bloomberg scrie că Uniunea Europeană pregătește mai multe opțiuni pentru includerea aderării Ucrainei la UE într-un viitor acord de încetare a războiului. Potrivit agenției de presă, printre variante se numără acordarea unei protecții similare celei oferite statelor membre și accesul imediat la unele drepturi ale UE, alături de un calendar clar al pașilor de aderare. De asemenea, sunt analizate continuarea procedurii actuale de integrare sau introducerea unei perioade de tranziție cu o aderare graduală. Comisia Europeană a confirmat că aderarea Ucrainei la UE în 2027 și acordarea unor privilegii interimare face parte din discuțiile privind un viitor acord de pace, consemnează Bloomberg.
În același context, Politico scrie că planul de aderare parțială a Ucrainei la Uniunea Europeană chiar din 2027 este unul fără precedent. Publicația notează că planul, aflat într-un stadiu incipient, ar permite Kievului să participe la procesele UE înainte de finalizarea tuturor reformelor necesare pentru statutul deplin de membru, într-o abordare numită neoficial „extindere inversă”. Conform surselor Politico, inițiativa este văzută ca un semnal politic puternic pentru menținerea Ucrainei pe traiectoria europeană, deși se confruntă cu opoziția fermă a premierului maghiar Viktor Orbán. Bruxellesul analizează diverse scenarii pentru depășirea acestui blocaj, inclusiv presiuni politice externe sau măsuri instituționale la nivelul Uniunii Europene, conchide Politico.
Dezbaterile despre viitorul geopolitic al Uniunii au loc pe fondul unor preocupări tot mai accentuate legate de autonomia strategică a blocului comunitar. Oficialii și bancherii europeni avertizează că dominația Visa și Mastercard reprezintă un risc strategic pentru zona euro, în contextul unei posibile deteriorări a relațiilor cu SUA, scrie Financial Times. În 2022, cele două companii au procesat aproape două treimi din tranzacțiile cu cardul din zona euro, iar 13 state membre nu au alternative naționale funcționale, relevă publicația britanică. Financial Times amintește că, pentru a reduce dependența, băncile europene au lansat sistemul de plăți Wero, iar BCE promovează proiectul euro digital pentru consolidarea suveranității monetare. Totuși, există temeri că euro digital va fi implementat prea târziu, deși unii lideri europeni cer deja renunțarea la sistemele americane de plată, remarcă Financial Times.
