Revista presei internaționale | Sub presiunea SUA, Ucraina se pregătește de alegeri; Europa caută reluarea dialogului cu Rusia
Presa străină se concentrează pe planificarea alegerilor prezidențiale și a unui referendum în Ucraina, cerute de administrația președintelui SUA pentru accelerarea negocierilor de pace cu Rusia. Mass-media internațională urmărește în paralel, și reluarea contactelor dintre Europa și Rusia în încercarea de liderilor europeni de a interveni în medierea procesului de pace inițiat de SUA. Mai multe agenții de presăi urmăresc îndeaproape și tensiunile din Orientul Mijlociu, unde Statele Unite au desfășurat o flotă militară care ar putea ataca Iranul, dacă acesta refuză să negocieze un acord asupra programului său nuclear.
Ucraina a început planificarea alegerilor prezidențiale și a unui referendum privind un acord de pace cu Rusia, dezvăluie Financial Times. Sursele publicației susțin că decizia survine pe fondul presiunilor intense ale Casei Albe pentru finalizarea negocierilor de pace în primăvară. Administrația Trump a cerut ca votul să aibă loc până pe 15 mai, amenințând cu retragerea garanțiilor de securitate, explică sursele Financial Times. Ziarul subliniază că organizarea alegerilor reprezintă un pas politic major pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, având în vedere că țara sa se află încă în stare de război, cu milioane de persoane strămutate și cu aproximativ 20% din teritoriu ocupat de Rusia. Potrivit surselor Financial Times, Zelenski intenționează să anunțe planul pe 24 februarie, cu ocazia celei de-a patra aniversări a invaziei ruse la scară largă.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat pentru Süddeutsche Zeitung că Parisul a reluat contactele cu Moscova la nivel tehnic, invocând noua dinamică a războiului și pierderile semnificative înregistrate atât de Rusia, cât și de Ucraina. Macron a subliniat că Europa trebuie să participe activ la procesul de pace și să mențină un dialog cu Moscova, fără a exercita presiuni asupra Ucrainei. Președintele francez a adăugat că SUA sunt gata să contribuie la încheierea conflictului, dar nu ar trebui să negocieze în numele Uniunii Europene chestiuni precum aderarea Ucrainei la blocul comunitar. Kremlinul a confirmat reluarea contactelor cu Parisul, precizând că nu este vorba, deocamdată, despre un dialog între lideri, remarcă Süddeutsche Zeitung.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a declarat, citat de LRT, că apelurile unor lideri europeni pentru dialog direct cu Rusia subminează fermitatea și coerența politicii europene față de Moscova. El afirmă că Europa poate participa la negocierile SUA-Rusia pentru pacea din Ucraina doar în baza unui acord reciproc și după discuții aprofundate între statele membre. Nausėda a subliniat că scopul principal trebuie să fie o pace stabilă și sigură, care să protejeze nu doar Ucraina, ci și întreaga Europă, prevenind viitoare agresiuni rusești. Pentru a restabili canalele directe de dialog cu Kremlinul, UE ia în considerare desemnarea unui emisar special, printre principalii candidați fiind fostul președinte finlandez Sauli Niinistö, dezvăluie LRT.
Atacurile asupra logisticii și lanțurilor de aprovizionare ale aliaților Rusiei slăbesc capacitatea Moscovei de a continua războiul, scrie Fox News, citând experți în securitate. Potrivit acestora, presiunile SUA asupra unor parteneri precum Venezuela și Iran reduc veniturile și sprijinul extern al Rusiei, afectând calculele Kremlinului. Analiștii susțin că strategia vizează tăierea liniilor de aprovizionare – inclusiv prin sancționarea „flotei din umbră” și limitarea cooperării militare cu Iranul, care furnizează drone și echipamente. În opinia experților, doar impunerea unor consecințe reale și izolarea rețelelor externe de sprijin pot forța Rusia să-și revizuiască poziția privind războiul din Ucraina.
Grecia și Malta se opun propunerii Comisiei Europene de a înlocui plafonul de preț pentru petrolul rusesc cu interzicerea serviciilor necesare transportului acestuia, informează Bloomberg, făcând referire la dezbaterile asupra celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pregătit de Uniunea Europeană. Agenția de presă notează că Grecia și Malta sunt îngrijorate că măsura propusă de executivul de la Bruxelles ar putea afecta industria maritimă europeană și prețurile la energie. Noul pachet de sancțiuni ar urma să fie finalizat până la sfârșitul lunii și prevede extinderea listei navelor din „flota din umbră” a Rusiei la 640 de unități, precum și restricții suplimentare pentru petrolierele care ajută Moscova să ocolească sancțiunile occidentale. Conform calculelor agenției Bloomberg, sancțiunile occidentale au redus semnificativ veniturile Rusiei obținute din vânzările de petrol și gaz, care au scăzut cu 50% față de anul precedent.
Economia de război a Rusiei încetinește brusc din cauza reducerii cheltuielilor pentru sănătate, producția de piese de aviație și infrastructura energetică, transmite The Telegraph. Potrivit publicației, creșterea PIB a scăzut de la 4,9% în 2024 la 1% în 2025, iar inflația rămâne ridicată, la 6,4%, în contextul unor dobânzi de 15%, care accentuează povara financiară a cetățenilor. Pentru a finanța războiul, Kremlinul a tăiat inclusiv indemnizațiile soldaților, iar slăbirea economiei ar putea forța Moscova să caute o soluție de pace negociată, presupune The Telegraph.
Și The Moscow Times semnalează marile probleme economice ale Rusiei, care, după doi ani de avânt economic bazat pe finanțarea masivă a armatei, se confruntă acum cu o deteriorare accentuată a sectorului industrial. Publicația notează că anul trecut, 21 din cele 28 de ramuri industriale au înregistrat scăderi, inclusiv în extracția de gaze și petrol, acesta din urmă coborând la minimul ultimilor 16 ani. În sectorul non-energetic s-au înregistrat reduceri ale producției în metalurgie, industria textilă și alimentară. Experții citați de The Moscow Times apreciază că, pe fondul cererii interne slabe și al dobânzilor ridicate, modelul de creștere bazat pe cheltuieli militare s-a epuizat.
În timp ce problemele structurale și financiare afectează economia rusă, Europa se confruntă cu propriile provocări economice, în special cu prețurile mari la energie, care pun presiune asupra industriei. Problema e abordată de cancelarul Austriei, Christian Schtocker, într-un interviu oferit publicației Politico. El a criticat regulile ecologice actuale, afirmând că acestea cresc costurile de producție și afectează competitivitatea întreprinderilor. Schtocker propune prelungirea cotelor gratuite de emisii pentru industrie și relaxarea reglementărilor pentru a sprijini companiile europene.
Mai multe publicații urmăresc îndeaproape tensiunile din Orientul Mijlociu, unde Statele Unite au desfășurat o flotă militară gata să atace Iranul, dacă acesta refuză să negocieze un acord asupra programului său nuclear. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat într-un interviu acordat publicației Axios că ar putea trimite o a doua flotă de portavioane în Orientul Mijlociu dacă negocierile cu Iranul eșuează. Trump a sugerat că ar putea ordona un atac militar împotriva Iranului, dacă acesta va refuza să încheie un acord ce ar permite limitarea programului său nuclear. Recent, oficialii americani și iranieni s-au aflat în Oman pentru discuții despre programul nuclear al Iranului, dar, deocamdată, nu s-au înregistrat progrese, notează Axios.
Associated Press subliniază că premierul israelian Benjamin Netanyahu se află într-o vizită la Washington, unde încearcă să-l convingă pe Donald Trump să ia și alte măsuri împotriva regimului de la Teheran, care amenință cu distrugerea Israelului. Potrivit agenției de presă, Netanyahu vrea ca Statele Unite să forțeze Iranul să renunțe la producția de rachete balistice și să-i fie rupte legăturile cu grupările proxi din Orientul Mijlociu, precum Hezbollah, Hamas sau Huthi.
