Revista Presei | Ambasadoarea UE la Chișinău: De lucru „mai aveți mult”, iar timp a rămas puțin

Tensiunile din satul Dereneu au fost și ieri cel mai discutat subiect al presei. La fel, publicațiile propun comentarii despre cele 100 de zile ale Guvernului Munteanu, dar și detalii din dosarul accidentului rutier de la Bahmut, soldat cu moartea a patru persoane și care de mai bine de doi ani, bate pasul pe loc. Mai multe subiecte, aflați din Revista Presei.
De lucru „mai aveți mult”, iar timp a rămas puțin. Europa Liberă a discutat cu ambasadoarea europeană la Chișinău, Iwona Piórko, care spune că R. Moldova are încă „foarte multe de făcut” pentru a adera la UE. Piórko a spus că autoritățile nu trebuie să piardă „nicio zi” pentru a se putea ține de calendarul de aderare, pe care chiar ele și l-au propus. Întrebată despre faptul că UE nu a găsit încă o soluție politică internă pentru a putea deschide clusterele negocierilor de aderare cu R. Moldova, ambasadoarea a spus că „înțelege nerăbdarea”, de la Chișinău, dar că reformele nu trebuie să aibă de suferit. Găsiți interviul pe Europa Liberă.
Pe de altă parte, emisarul special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, Nicu Popescu declară că Republica Moldova este pregătită formal pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, iar procesul tehnic este deja în desfășurare, chiar dacă formalizarea politică a fost întârziată din cauza opoziției Ungariei față de avansarea Ucrainei. El a declarat pentru Teleradio Moldova că, în pofida blocajului politic, autoritățile nu pierd timp și lucrează deja pe lista de acțiuni transmisă de instituțiile europene după procesul de evaluare, așa-numitul screening.
Premierul tehnocrat al unui Guvern politic, 100 de zile, este editorialul semnat de Nicolae Negru pentru Veridica. Primele 100 de zile ale guvernului Alexandru Munteanu au fost marcate de câteva evenimente excepționale: decizia de ieșire din CSI și începerea negocierilor tehnice cu UE; startul reformei administrativ-teritoriale; pana de curent care a cuprins teritoriul Republicii Moldova. Editorialistul constată că sare însă în ochi deficitul de comunicare a guvernului Munteanu și a prim-ministrului în persoană. În loc să evolueze în acest sens, guvernul actual pare să involueze, lăsând fără replică falsurile, insinuările ofensatoare ale Kremlinului și ale oamenilor Moscovei de la Chișinău. În general, în aceste 100 de zile, premierul Alexandru Munteanu a încercat să-și consolideze imaginea de „tehnocrat” care și-a pus scopul să miște din loc carul economic, manifestând dezinteres față de componenta politică a postului său. Dar, spune Nicolae Negru, dacă un șef de guvern nu este atent la efectul politic (sau geeopolitic) al deciziilor guvernamentale, faptul acesta îi va afecta pe termen lung și imaginea sa „tehnocratică”.
În fața bisericii din Dereneu, tensiunile nu s-au potolit nici ieri, titrează TVR Moldova. Susținătorii și reprezentanții Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove au încercat să-i intimideze pe jurnaliști și au răspândit informații eronate pe rețelele sociale. În paralel, preotul baricadat în biserică, alături de copiii săi, a blocat accesul reprezentanților Asistenței Sociale în lăcașul de cult, refuzând orice dialog și împiedicând autoritățile să intervină pentru protecția micuților. Localnicii refuză să comunice cu presa, unii, inclusiv de teama presiunilor, evită să se implice în acest subiect.
În cadrul unei emisiuni la Jurnal TV, Ministrul Educației, Dan Perciun a declarat că 90% dintre protestatari nu sunt din satul Dereneu, ci oameni aduși din afară pentru a crea tensiuni. Potrivit lui, protestele au un caracter orchestrat, iar imaginile create în jurul conflictului sunt exploatate inclusiv propagandistic.
Mitropolia Basarabiei cere intervenția autorităților, după violențele de marți la biserica din Dereneu. IPN scrie că totodată, este solicitată identificarea și tragerea la răspundere a persoanelor implicate, precum și restabilirea ordinii publice și a siguranței enoriașilor. În plus, Mitropolia Basarabiei critică lipsa poziției Mitropoliei Moldovei în situația creată.
Pe newsmaker.md vedeți declarația premierului Alexandru Munteanu, care a spus că autoritățile centrale nu se amestecă în treburile bisericești, dar vor monitoriza atent anchetele penale deschise în urma incidentelor din satul Dereneu, raionul Călărași. Șeful executivului a subliniat că respectarea legii trebuie să prevaleze, indiferent de apartenența religioasă sau politică.
Dosarul accidentului rutier de la Bahmut, soldat cu moartea a patru persoane, inclusiv a unui copil, în care este cercetat procurorul Dumitru Triboi, fost șef al Procuraturii raionului Ungheni, se află în continuare la etapa de urmărire penală. Ziarul de Gardă a discutat cu avocatul familiei victimelor, Ion Bucur, care susține că ancheta este tergiversată și că, la peste doi ani și trei luni de la tragedie, dosarul „bate pasul pe loc”. Solicitat de publicație, procurorul Nicolae Pîrău a precizat că în cauză au fost dispuse mai multe expertize, însă rezultatele acestora au venit cu întârziere și nu au fost complete. Întret imp, procurorul implicat în accident își continuă activitatea, fiind delegat la Procuratura Strășeni până pe 13 aprilie 2026. Detalii, vedeți în articol.
Jurnal.md propune un reportaj despre familiile afectate în urma incendiului devastator din Durlești și care nu au primit nici după aproape nouă luni compensațiile promise de autorități. Pentru sinistrați a fost anunțată suma de trei milioane de lei. Locatarii blocului afectat spun că prioritară este reconstrucția acoperișului, deoarece temperaturile scăzute le cresc facturile și agravează condițiile de trai. Pe de altă parte, Primarul Ion Ceban a declarat luni că suma de trei milioane de lei destinată lichidării consecințelor incendiului va fi alocată repetat, întrucât transferul inițial către primăria Durlești nu a fost finalizat.
Persoanele care vor vinde sau cumpăra tezele universitare urmează să fie amendate. Diez.md propune declarația ministrului educației și cercetării, Dan Perciun, care a menționat că în Codul contravențional vor fi introduse prevederi în acest sens. Inițiativa a fost deja expediată către Ministerul Justiției. Potrivit unui sondaj recent, 14 % dintre studenții din Republica Moldova spun că, în universitatea lor, proiectele sau tezele se cumpără de la persoane terțe, iar 6 % afirmă că lucrările ar fi cumpărate de la profesori. Dan Perciun a precizat că modificarea va viza și platformele online care se ocupă cu crearea tezelor de licență sau masterat contra cost.