Vicepremier: Conexiunea de infrastructură, prioritate strategică: „Se puteau câștiga foarte mulți bani”
Transformarea Republicii Moldova într-un nod logistic pe axa Ucraina - România - Uniunea Europeană va oferi oportunități economice majore, ratate în ultimii patru ani din cauza infrastructurii deficitare. Investițiile în conexiunile feroviare și rutiere reprezintă o cale eficientă pentru a integra economia națională în fluxurile comerciale internaționale, subliniază vicepremierul și ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea.
„Începând cu 2022 și până în septembrie 2023, prin portul Constanța din România, Ucraina a exportat aproximativ 70 de milioane de tone de cereale. Prin infrastructura feroviară și auto a Republicii Moldova au tranzitat aproximativ 2 milioane de tone. Ceea ce este mult prea puțin față de ce era posibil. Această problemă a fost cauzată de deficiențele de infrastructură: capacitatea feroviară insuficientă, segmente de cale ferată nefuncționale și cel de-al treilea pod închis. Noi am ajuns să nu fim accesibili pentru tot necesarul de transport. Se puteau câștiga foarte mulți bani. [...]Am înțeles că trebuie să investim, ca stat, în infrastructura noastră, atât în cea feroviară, cât și în cea rutieră”, a declarat Vladimir Bolea, în emisiunea ÎN CONTEXT de la postul public de televiziune.
Ministrul a subliniat că autoritățile vor să accelereze reforma și investițiile în infrastructură sustenabilă care va transforma Republica Moldova într-o verigă de conexiune pe axa economică Ucraina - România - Uniunea Europeană.
„Atunci când ești inclus în aceste trasee economice majore, precum coridoarele europene, beneficiezi și de suport sub formă de granturi din partea partenerilor europeni pentru dezvoltarea infrastructurii, atât feroviare, cât și rutiere”, a mai afirmat Vladimir Bolea.
În acest context, vicepremierul a reamintit proiectele de anvergură precum prima secțiune de autostradă din Republica Moldova - A1 sau Autostrada Unirii - A8, menite să elimine blocajele de la frontieră și să faciliteze fluxul rapid de mărfuri și persoane.
„În 2026 va fi dat în exploatare acel pod, care reprezintă capătul autostrăzii A8. După cum cunoașteți, în aprilie 2026 se va stabili câștigătorul licitației și vom afla cine va începe construcția, în următoarele 48 de luni, a primului tronson de autostradă A1 din Republica Moldova. Toate aceste evenimente sunt posibile datorită relației bilaterale cu România și cu Uniunea Europeană. Prezența Republicii Moldova în astfel de proiecte de anvergură este extrem de benefică”, a menționat Bolea.
Referitor la granița de est, ministrul a precizat că, din cauza dificultăților de finanțare ale Ucrainei, la Cosăuți s-a identificat o soluție: un pod de pontoane și drum de acces.
„Acesta este important și pentru noi, nu doar pentru partea ucraineană, dacă ne referim la componenta economică: transport, importuri și exporturi. Noi exportăm în Ucraina, deci beneficiază și agenții economici din R. Moldova. În lipsa resurselor pentru un pod de piatră, am discutat o altă soluție mai rapidă. În 2026 vom începe construcția celor 26 de km de drum necesari conform proiectului pe partea Republicii Moldova, iar ei vor face partea lor de drum, pentru a da în exploatare un pod de pontoane, care va fi practicabil”, a mai explicat oficial.
Infrastructura a devenit un element esențial de securitate și dezvoltare economică, mai ales în contextul războiului din regiune, unde colaborarea trilaterală Chișinău -București - Kiev devine un „tot întreg”, a evidențiat vicepremierul.
„Cred că nu este săptămână în care să nu discutăm cu Bucureștiul sau Kievul pe diferite probleme, pentru că noi deja devenim un tot întreg. Din păcate, acest război a demonstrat că nu există țări mari, țări mici. Dar există infrastructură care poate fi extrem de importantă atunci când vorbim de salvare de vieți, dezvoltare și creștere economică. Și lucrurile astea le conștientizează toți”, a conchis Vladimir Bolea.
În 2025, Guvernul a aprobat și un Contract multianual pentru administrarea infrastructurii feroviare. Documentul prevede alocări anuale de la bugetul de stat pentru reparații, întreținere și dezvoltare, cu scopul creșterii siguranței și competitivității transportului feroviar și reducerii presiunii asupra drumurilor naționale.
CITIȚI ȘI:
