Ministrul Osmochescu: „Balanța comercială este negativă, dar putem dubla exporturile în următorii doi ani”
Republica Moldova a importat, în primele 11 luni ale anului trecut, mărfuri în valoare de aproximativ 10 miliarde de dolari, în timp ce exporturile s-au ridicat la 3.4 miliarde. Diferența menține un deficit comercial semnificativ, în condițiile în care țara cumpără din exterior de aproape trei ori mai mult decât reușește să vândă.
Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, spune că dezechilibrul poate fi redus prin creșterea producției interne și a exporturilor.
„Balanța este negativă. Ideal este când e la egal, dar asta este aproape imposibil într-un singur an. Putem însă crește exporturile. Eu sunt cert că putem crește cu circa jumătate. Să dublăm. Da, putem dubla”, a declarat ministrul.
Potrivit acestuia, obiectivul este ca exporturile să ajungă în următorii ani la aproape 7 miliarde de dolari, iar până la finalul actualei perioade de guvernare să fie depășit pragul de 5 miliarde.
De ce Moldova rămâne în urmă?
Comparativ cu alte state din regiune, Republica Moldova a avut o creștere economică mai modestă. Osmochescu respinge însă comparațiile directe cu Georgia sau Ucraina.
„Georgia nu s-a aliniat sancțiunilor vestului contra Rusiei. Are tranzit de mărfuri către Rusia, are capital din diaspora rusă. Noi nu putem să ne comparăm cu un stat care nu s-a aliniat sancțiunilor”, a spus ministrul.
În cazul Ucrainei, creșterea PIB-ului este explicată prin infuzia masivă de resurse externe și prin producția militară.
„Ce s-a întâmplat în Ucraina a fost o infuzie enormă de resurse în economia națională, inclusiv în producția de armament. Iată care este cauza de bază a creșterii economice”, a explicat Osmochescu, în cadrul unei emisiuni la TV8.
În schimb, Moldova mizează pe integrarea europeană și pe stabilitate macroeconomică, chiar dacă acest lucru nu generează creșteri spectaculoase pe termen scurt.
Unde vede Guvernul soluția
Ministrul susține că reducerea deficitului comercial nu va veni din restricții sau protecționism, ci din creșterea producției interne și orientarea spre export.
„Nu vorbim doar de agricultură. Domeniile competitive pentru moment sunt producția industrială, construcțiile, producerea de piese pentru sectorul auto, pentru sectorul energetic, pentru e-mobilitate. Agricultura rămâne prioritară, dar și ICT-ul a ajuns la nivelul agriculturii, chiar l-a devansat”, a afirmat el.
Osmochescu a invocat și creșterea investițiilor, care ar fi urcat cu 22% în ultimele două trimestre ale anului trecut.
„Vorbim despre trecerea de la o economie de consum la o economie de producție și inovație. Acolo este cheia”, a punctat ministrul.
„135 de lei pe săptămână contează”
Pe lângă sprijinul pentru exportatori și programele de ajutor de stat, Guvernul mizează și pe schimbarea comportamentului de consum.
„Dacă fiecare dintre noi vom cheltui pe săptămână circa 135 de lei procurând doar produse locale, contribuim direct la creșterea PIB-ului”, a spus Osmochescu.
Autoritățile pregătesc campanii de promovare a produselor autohtone și discuții cu rețelele comerciale pentru o mai bună vizibilitate a acestora pe rafturi.
Reducerea deficitului comercial rămâne însă o provocare majoră pentru o economie mică, dependentă de importuri și afectată de contextul regional instabil. Ambiția de a dubla exporturile în următorii ani va testa capacitatea Guvernului de a transforma creșterea investițiilor și reformele promise într-o schimbare reală de model economic.
CITIȚI ȘI:
- Guvernul a decis dizolvarea Zonei Antreprenoriatului Liber „Tvardița”
- Osmochescu, de la Davos: Primele proiecte investiționale în IT, turism, industrie sau energie „pot fi lansate chiar în acest an”
- Eugeniu Osmochescu: Programul de debirocratizare ar putea aduce economii de circa 5 miliarde de lei pentru mediul de afaceri
