ÎN CONTEXT | Expertă în educație, despre „liniile roșii” în școli: disciplinele reale, în criză acută de profesori
Sistemul educațional din Republica Moldova este unul rezilient și dispune de tradiții solide, însă este marcat de vulnerabilități la disciplinele reale, de deficiențe de integritate și de fenomenul bullyingului. Experta în educație și fosta secretară de stat la Ministerul Educației, Natalia Grâu, a explicat că, deși percepția generală indică un grad înalt de mulțumire, există „linii roșii” care ar pune în pericol obiectivul de a „asigura o educație de calitate pentru fiecare copil, indiferent de mediul și locul în care învață”.
„Mi-au atras atenția „liniile roșii” la disciplinele reale: aria matematicii este într-o cădere liberă și este segmentul cel mai vulnerabil pe care îl avem acum în sistemul educațional. Pe mai multe poziții, cât de satisfăcuți sunt de aceste discipline, chimia și fizica, stau în capul cozii. Sunt obiecte fără de care nu putem vedea un profil armonios pentru un viitor absolvent. Sunt într-o percepție critică, și elevii, și profesorii. Mai ales că specialiști la aceste discipline în școală sunt puțini. E un semn de alarmă”, a declarat Natalia Grâu, în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1, după ce a analizat datele Barometrului școlar.
Fosta secretară de stat a atras atenția și asupra diferențelor dintre rezultatele evaluărilor naționale și testările internaționale.
„Nu sunt aceleași competențe evaluate la PISA și este firesc acest lucru. Pentru că la evaluarea națională sunt instrumente familiare – curriculumul unei programe de învățământ care este cunoscută elevului. Elevii din aceste țări, care au rezultate foarte bune, lucrează sistemic pe acest tip de itemi și lor le sunt familiare modalitățile de rezolvare și de lucru. Până a ne raporta la aceste instrumente - să avem un curriculum asemănător PISA, și pregătirea cadrelor didactice, și a disciplinelor conforme acestor tipuri de sarcini și predarea va fi corespunzătoare. Eu sunt sigură că rezultatele se vor îmbunătăți. Și e bine să ne raportăm la alte țări, în special la experiența țărilor europene”, a explicat profesoara.
În același timp, ea a subliniat reziliența sistemului și capacitatea acestuia de a forma absolvenți competitivi pe plan extern: „Am învățat foarte mulți elevi, care acum lucrează în companii internaționale și sunt angajați de top. Demonstrează că sistemul nostru educațional este rezilient și că reușește să ofere calitate și că avem tradiții sănătoase pe acest segment, dar trebuie să ne raportăm la realitățile zilei de azi”, a mai punctat Grâu.
Experta a mai remarcat o discrepanță între conținuturile predate și percepția utilității cunoștințelor asimilate.
„Elevii ne semnalizează că nu tot ce învață li se pare relevant. Ei nu văd imediata aplicabilitate a ceea ce învață. Nu putem generaliza, dar copiii trebuie să înțeleagă în termeni foarte simpli și aplicabili de ce învață. Au vorbit despre necesitatea integrării STEAM, elevii văd școala ca pe un spațiu care să îi pregătească pentru viitor, nu doar pentru prezent. (...) Copiii văd adeseori mai critic anumite aspecte”, atenționează Natalia Grâu.
Un alt semnal vizează fenomenul copiatului și al plăților informale, care subminează meritocrația încă din școală:
„Cu cât mai dezvoltate sunt țările, cu atât gradul de toleranță este mai mic față de plăți informale sau față de copiat. Mi-a părut straniu numărul mare de copii care au recunoscut că fac acest lucru, pentru că copiatul în sine este tot o formă de a minți și de a corupe. Nu poți să ai, ulterior, o generație integră, dacă ea în școală își permite să fure, să obțină ceva pe nemeritate, deci nu se pune meritocrația în capul listei. Presupun că este responsabilitatea noastră, a tuturor. Pedagogii nu pot fi santinele, dar trebuie să taxeze când acest lucru se produce”, avertizează experta.
Fosta secretară de stat mai atrage atenția asupra unei cifre alarmante: un copil din patru este afectat de hărțuire, inclusiv sexuală.
„Mi-au atras atenția aspecte critice precum cele care țineau de violență și chiar hărțuire sexuală – este un subiect pe care nu trebuie să-l dăm sub preș: fiecare al patrulea copil spune că a fost afectat de una dintre formele acestui tip de violență. Generatorii ai hărțuirii sunt colegii, inclusiv unii părinți, profesori sau angajați. (...) Toți angajații care interacționează cu copiii în școală trebuie să fie formați”, a mai expliact Natalia Grâu.
Referindu-se la rolul familiei și la perpetuarea stereotipurilor, experta a punctat responsabilitatea comună în prevenirea formelor de violență.
„Aspecte care țin de egalitatea de gen sau stereotipurile de gen care sunt inoculate în familie pot constitui o cauză a unor forme de violență, inclusiv a bullyingului școlar. Cadrul didactic trebuie să îl vadă, pentru că el are un caracter repetitiv și nu poți să observi că o persoană este victimă a hărțuirii. Se produce zi de zi prin fiecare replică, prin fiecare gest pe care îl facem și este susținut de efortul din familie”, a punctat Grâu.
În concluzie, profesoara a reiterat că esențial să implementăm exerciții periodice de consultare a opiniei elevilor, profesorilor și părinților, pentru a evalua riguros modul în care sunt percepute procesele din sistemul educațional: „Constatăm un grad înalt și mediu de satisfacție al comunității educaționale”, a conchis Natalia Grâu, la postul public de televiziune.
Potrivit datelor Barometrului Școlar, șapte din zece elevi, părinți și profesori au în general o percepție pozitivă asupra sistemului de învățământ din Republica Moldova. Totodată, doar 58% dintre respondenți consideră că manualele sunt ușor de înțeles, cu o proporție de 40% în rândul cadrelor didactice.
Cercetarea, desfășurată la nivel național, scoate în evidență atât punctele forte ale școlii, cât și vulnerabilitățile legate în principal de manuale și incluziunea elevilor cu nevoi speciale. Sondajul a fost efectuat la inițiativa Ministerului Educației și Cercetării (MEC), cu sprijinul Uniunii Europene și mai multor organizații internaționale.
CITIȚI ȘI:
