Corespondență Dan Alexe | Săptămâna Ucrainei: Patru ani de la invazia rusească și un nou șantaj maghiar
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, vor călători la Kiev pentru a marca, marți, 24 februarie, al patrulea an de la declanșarea invadării Ucrainei de către Rusia.
Evenimentul va fi marcat și de Parlamentul European la Bruxelles, precum și de o reuniune specială a miniștrilor de externe ai celor 27 de țări membre în UE, care ar trebui să aprobe cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, numai că lucrurile ar putea evolua într-o altă direcție, după ce ministrul maghiar de externe, Péter Szijjártó, a declarat că țara sa ar putea bloca atât noile sancțiuni, cât și ajutorul financiar al UE către Kiev, până când tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba va fi reluat.
Szijjártó a scris duminică pe rețeaua X: - „La Consiliul Afaceri Externe de mâine, UE își propune să adopte cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni. Ungaria îl va bloca. Până când Ucraina nu va relua tranzitul de petrol către Ungaria și Slovacia prin conducta Drujba, nu vom permite ca deciziile importante pentru Kiev să avanseze.”
Este vorba de împrumutul de urgență de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei, Péter Szijjártó acuzând Kievul de „șantaj” din cauza unei conducte deteriorate utilizate pentru tranzitul petrolului rusesc, intensificând astfel confruntarea înaintea alegerilor generale din aprilie.
Szijjártó a mai spus că Ucraina, Bruxelles și forțele opoziției maghiare lucrează în coordonare pentru a-l face pe prim-ministrul Viktor Orbán, care este în urmă cu două cifre în sondaje, să piardă viitoarele alegeri.
Febrilitate la Budapesta
Odată cu apropierea importantelor alegeri generale din luna aprilie, Budapesta își intensifică retorica anti-ucraineană. Tensiunile dintre Budapesta și Kiev au escaladat brusc de când Viktor Orbán și-a intensificat retorica înainte de campania electorală, iar prim-ministrul maghiar, care candidează pentru realegere, l-a calificat frecvent pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept un cerșetor și a sugerat că apartenența Ucrainei la UE ar duce inevitabil la un război mondial.
Până acum, Budapesta a beneficiat de o scutire negociată alături de Slovacia și Cehia la un summit din decembrie, ceea ce înseamnă că cele trei țări sunt scutite de contribuția financiară la împrumutul finanțat prin datoria comună garantată de bugetul UE.
Textul legislativ blocat de Ungaria trebuie adoptat în unanimitate, deoarece modifică regulile bugetare ale UE pentru a autoriza împrumuturi pentru Ucraina, care nu este membră a UE.
Alte două regulamente, care descriu structura și condițiile ajutorului, au fost aprobate fără dificultate vinerea trecută, 20 februarie, deoarece necesitau doar o majoritate calificată a capitalelor.
Pachetul în trei părți a fost deja aprobat și de Parlamentul European și încă trebuie aprobat de statele membre. Este extrem de rar ca legislația să fie contestată atât de târziu în procesul legislativ.
Budapesta, însă, consideră că Ucraina este de vină pentru întreaga situație, acuzând-o că ar fi oprit dinadins conducta de petrol avariată. Ucraina neagă aceste acuzații. Comisia Europeană a convocat o reuniune de urgență pentru săptămâna aceasta pentru a aborda agravarea crizei, chiar dacă Bruxelles-ul nu vede un risc imediat pentru rezervele de petrol ale Ungariei.
Până atunci, ministrul maghiar de externe, Péter Szijjártó, a anunțat că țara sa ar putea bloca încă de luni, 23 februarie, atât noile sancțiuni împotriva Rusiei, cât și ajutorul financiar al UE către Kiev.
Disputa energetică, în centrul noilor tensiuni
Cea mai recentă dispută, însă, are ca rezultat deteriorarea unei conducte de petrol care leagă Ungaria de Rusia prin Ucraina. Conducta Drujba, care datează din Uniunea Sovietică, a fost avariată în urma unui atac rusesc, afectând transportul hidrocarburilor.
Ucraina însăși trece printr-o iarnă dificilă, cu temperaturi sub zero grade. Bombardamentele constante ale Rusiei cu rachete și drone au dus la distrugerea unei mari părți a infrastructurii sale energetice, care nu mai poate satisface nevoile de încălzire ale populației civile.
