Ucraina în al cincilea an de război: Pierderi comparabile cu populația a trei Republici Moldova
Războiul declanșat de Rusia a provocat un exod fără precedent: numărul ucrainenilor plecați din țară este echivalent cu populația a trei Republici Moldova, o pierdere demografică uriașă care afectează profund economia și viitorul Ucrainei, constată experții.
Atacul Rusiei împotriva Ucrainei a provocat cea mai amplă criză migrațională cu care nici Ucraina, nici Europa nu s-au confruntat de la al Doilea Război Mondial. În acest timp, granițele Ucrainei și ale Europei au fost traversate de milioane de oameni, iar pentru mulți dintre ei drumul „pentru câteva săptămâni” s-a transformat într-un nou început „de la zero”, la mii de kilometri de casă.
Migrație fără precedent
Încă din primele zile ale invaziei ruse, punctele de trecere a frontierei au devenit adevărate huburi umanitare. La gara din Przemyśl, în Polonia, refugiații vedeau afișe cu mesajul: „Aici sunteți în siguranță”.
Guvernele, organizațiile de voluntari și cetățenii au oferit adăpost, hrană și sprijin. Un rol crucial l-a avut și calea ferată ucraineană, care a organizat curse gratuite de evacuare: în primele trei săptămâni au fost transportați aproximativ 2.5 milioane de pasageri.
Uniunea Europeană a activat pentru prima dată Directiva privind protecția temporară, oferind ucrainenilor drept de ședere, muncă, acces la servicii medicale și educație. Măsuri similare au fost aplicate și în state din afara UE, precum Elveția, Liechtenstein și Norvegia, iar Regatul Unit a lansat propriile programe speciale de vize.
Protecția temporară în UE a fost prelungită până în 2027.
Potrivit Eurostat, în noiembrie 2025, aproximativ 4.35 milioane de ucraineni beneficiau de acest statut în UE. La nivel global, numărul refugiaților ucraineni ajunge la circa șapte milioane.
Demografii vorbesc, însă, despre pierderi totale de până la 10 milioane de persoane, incluzând emigranții, victimele războiului și scăderea natalității.
Unde s-au refugiat cei mai mulți ucraineni
Majoritatea beneficiarilor protecției temporare sunt femei și copii.
Primele trei state UE după numărul de ucraineni găzduiți sunt:
1.Germania: 1.250.620 persoane (28.7%) 2.Polonia: 969.240 persoane (22.3%) 3.Cehia: 393.055 persoane (9%)
În 2025, țările UE au emis peste 683 de mii de noi decizii de acordare a protecției temporare: cu 16.3% mai puțin decât în 2024. Tot mai mulți refugiați aleg să revină în Ucraina, însă fluxul de plecări continuă.
Reducerea sprijinului și condiții mai stricte
Trendul actual în UE este diminuarea ajutoarelor sociale și condiționarea lor de integrare: învățarea limbii, căutarea unui loc de muncă, școlarizarea copiilor.
În Germania, noii veniți după aprilie 2025 primesc ajutoare mai mici, iar reunificarea familiei a fost restricționată. În Norvegia, sprijinul a fost redus și limitat la cei cazați în centre de stat. În Irlanda, ajutorul săptămânal pentru cei din locuințe de stat a scăzut la 38.80 de euro.
În Polonia, ajutorul pentru copii este condiționat de angajarea legală a părinților. Totodată, sondajele arată o scădere a sprijinului public față de refugiați.
Dar războiul continuă. Amploarea plecărilor în anii de război este uriașă. În ianuarie, Eurostat a anunțat că 4.35 de milioane de persoane din Ucraina beneficiau de protecție temporară în Uniunea Europeană.
Aceste cifre se referă doar la UE: deși aici se află cei mai mulți ucraineni, ei s-au dispersat și în alte țări. Aproape 200 de mii au plecat în Statele Unite ale Americii printr-un program special, iar aproape un sfert de milion au fost primiți de Canada.
Conform estimărilor Guvernului ucrainean, aproximativ 7.5 milioane de persoane au părăsit țara. Este mai mult decât populația întregii Danemarca sau echivalentul a trei Republici Moldova.
Demografii vorbesc despre pierderi și mai mari, deoarece iau în calcul nu doar migranții, ci și pe cei care au murit din cauza războiului, au ajuns în ocupație sau nu se vor mai naște din cauza conflictului.
„Când încerc să evaluez pierderile Ucrainei în urma războiului, ajung la o cifră înfricoșătoare - 10 milioane de persoane. Aceasta este ‘prăpastia demografică’. În această estimare includ nu doar pierderile ireversibile, ci și numărul celor care au emigrat. Poate fi altfel? Probabil că da. Dar deocamdată nu văd alte scenarii”, a declarat, pentru RBC-Ukraine, directoarea Institutului de Demografie și Cercetări Sociale, Ella Libanova.
Plecarea masivă a populației a dus în Ucraina la deficit de forță de muncă, la mai puțini cumpărători în magazine și mai puțini clienți în restaurante și cafenele, care susțineau economia. În același timp, natalitatea a scăzut atât de mult încât în anul trecut, chiar și la Kiev, nu au mai existat liste de așteptare la grădinițe.
În prezent, din Ucraina pleacă lumea mult mai rar decât în 2022. O parte semnificativă dintre refugiați s-au întors deja acasă.
„Îi urmăresc pe cunoscuții mei și văd că cei care și-au dorit cu adevărat să revină au făcut-o deja. Iar, în realitate, s-au întors deja foarte mulți oameni”, a declarat pentru RBC-Ukraine doctorul în științe economice Liudmila Cerenko.
Potrivit datelor Eurostat, în 2025, statele UE au emis 683.395 de noi decizii privind acordarea protecției temporare, cu 16.3% mai puțin decât în 2024.
„Cea mai interesată de revenirea refugiaților este Ucraina, deoarece pentru noi pierderea unei mari părți din populația aptă de muncă și bine educată reprezintă o problemă majoră pentru economie și demografie”, afirmă Cerenko.
Odată cu plecarea refugiaților, Ucraina pierde un potențial semnificativ: 70% dintre femeile care au părăsit țara au studii superioare, spune Ella Libanova.
În perioada cea mai critică, în primăvara anului 2022, au plecat în special locuitoare din Kiev și Harkov, cu un nivel înalt de calificare. În general, până la 90% dintre cei care au fugit din calea războiului sunt locuitori ai orașelor.
Pe de altă parte, anume cadrele educate și calificate sunt mai predispuse să revină în Ucraina, deoarece au anumite exigențe legate de mediul lor social și de statut, spune demografa Ella Libanova.
„Nimeni nu poate spune cu certitudine cine se va întoarce. Dar discuțiile cu migranții îmi dau motive să cred că se vor întoarce. Există persoane care au plecat pentru a câștiga bani. Însă migranții de război sunt altceva. Ei au plecat pentru a-și salva copiii. Iar când vor simți siguranță în Ucraina, când vor simți că sunt căutați pe piața muncii și dacă vor simți acest lucru, atunci se vor întoarce”, a conchis Ella Libanova.
CITIȚI ȘI:
