Revista presei internaționale | ONU: SUA evită votul pentru o pace durabilă în Ucraina; UE promite să depășească blocajul Ungariei asupra noilor sancțiuni
Presa internațională este dominată de evoluțiile legate de războiul din Ucraina, de presiunile occidentale asupra Rusiei și de tensiunile crescânde dintre Washington și Teheran. Presa străină analizează dificultățile adoptării unui nou pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei, precum și modalitățile prin care Moscova își menține veniturile din petrol în pofida restricțiilor. În paralel, publicațiile occidentale urmăresc consolidarea prezenței militare americane în Europa și Orientul Mijlociu, pe fondul escaladării disputelor cu Iranul.
SUA s-au abținut la votul din Organizația Națiunilor Unite privind o rezoluție pentru o pace durabilă în Ucraina, decizie criticată de fostul emisar al lui Donald Trump, Keith Kellogg, informează Bloomberg. Rezoluția Adunării Generale a ONU, care a fost adoptată cu 107 voturi pentru, 12 împotrivă și 51 de abțineri, cerea încetarea imediată a focului, reafirma suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, detaliază agenția de presă. Ambasadorul adjunct al SUA la ONU, Tammy Bruce, și-a justificat abținerea de la vot, invocând riscul subminării negocierilor de pace mediate de Casa Albă, remarcă Bloomberg. Agenția de presă îl citează, în același context, pe ministrul german al apărării, Boris Pistorius, care l-a criticat pe președintele american Donald Trump pentru că, prin apropierea sa de liderul rus Vladimir Putin, i-ar fi întărit încrederea acestuia că poate să-și atingă obiectivele în războiul dus împotriva Ucrainei.
Ambasadorul Ucrainei în SUA, Olga Stefanishina, a declarat, citată de CNN, că administrația lui Donald Trump a transmis Kievului o notă de protest după atacul cu drone asupra portului Novorossiisk, care a avariat grav o conductă de petrol a Kazahstanului, ceea ce ar fi afectat interesele economice americane. Aceeași sursă notează că Departamentul de Stat i-a cerut Ucrainei să evite operațiuni care ar putea periclita investițiile SUA, fără a interzice atacurile asupra infrastructurii rusești. Atacul a redus semnificativ exporturile de petrol din Kazahstan, afectând principalul acționar, compania Chevron, remarcă CNN, precizând că Stefanishina a criticat lipsa de presiune suficientă asupra Moscovei pentru a o determina să pună capăt războiului și a îndemnat Congresul SUA să adopte sancțiuni mai dure împotriva Rusiei.
Cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei va fi adoptat, chiar dacă momentan e blocat de Ungaria, transmite Unian, cu referire la o declarație făcută de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Kiev, alături de președintele Consiliului European, António Costa. În pofida acestui blocaj, von der Leyen s-a arătat convinsă că noul pachet va fi aprobat, așa cum s-au adoptat și cele 19 pachete anterioare. Ea a subliniat că presiunea maximă asupra Moscovei rămâne o prioritate, în coordonare cu partenerii din grupul G7, pentru a reduce veniturile și capacitatea militară a Rusiei. În paralel, Regatul Unit a anunțat aproape 300 de noi sancțiuni care vizează sectorul energetic și furnizorii de echipamente militare ai Rusiei, notează Unian.
Sky News scrie că, în pofida sancțiunilor occidentale și controalelor făcute de Franța și Marea Britanie, navele rusești din „flota din umbră” a Rusiei continuă să transporte petrol prin Canalul Mânecii, aducând lunar venituri de sute de milioane de dolari Moscovei, bani care o ajută să-și finanțeze războiul din Ucraina. Potrivit analiștilor citați de Sky News, „flota din umbră” ar număra până la 800 de nave și ar asigura peste 60% din exporturile de țiței ale Rusiei, prin transferuri succesive de la o navă la alta pentru a ascunde originea încărcăturii. Oricum, diferența prețurilor petrolului rusesc Urals față de cel american Brent a ajuns la aproximativ 27 de dolari pe baril, față de 2–3 dolari în 2021, notează experții. Ei constată că această evoluție a prețurilor a redus veniturile anuale ale Rusiei cu aproximativ 25%.
The Guardian scrie că Rusia ar putea continua invazia în Ucraina pe tot parcursul anului 2026, în ciuda presiunii economice și a dificultăților de recrutare, iar amenințarea pentru Europa din partea rachetelor și dronelor rusești continuă să crească. Cheltuielile militare ale Rusiei au atins 186 miliarde de dolari în 2025, reprezentând 7,3% din PIB, însă calitatea recruților scade, iar ritmul pierderilor lunare amenință să forțeze mobilizări suplimentare, riscante din punct de vedere social, consideră analiștii intervievați de The Guardian. În același timp, experții avertizează că Europa nu va putea reduce dependența militară față de SUA înainte de mijlocul anilor 2030, în ciuda angajamentelor NATO de a crește bugetele de apărare până la 3,5% din PIB.
Serviciile de informații avertizează că Rusia ar fi achiziționat proprietăți în apropierea unor obiective militare și infrastructuri critice din cel puțin 12 state europene, transformându-le în posibile baze pentru spionaj și sabotaj, dezvăluie The Telegraph. Potrivit unor ofițeri europeni intervievați de publicație, aceste imobile ar putea adăposti agenți sub acoperire care dețin explozibili și drone care ar urma să fie activate în timpul unor diversiuni puse la cale de Moscova. În contextul intensificării actelor de sabotaj atribuite Kremlinului în ultimii ani, analiștii citați de The Telegraph avertizează că Rusia ar putea testa determinarea NATO, evitând un atac convențional direct. O astfel de campanie ar îngreuna invocarea articolului 5 privind apărarea colectivă, constată experții intervievați de The Telegraph.
BBC își focalizează atenția asupra mesajului anual al președintelui american Donald Trump adresat Congresului. Serviciul de presă subliniază că discursul a fost ținut într-un context politic dificil pentru actualul lider de la Casa Albă, care are ratinguri scăzute și se confruntă cu nemulțumiri populare legate de politica sa economică. În aceste condiții, Trump a încercat să evidențieze succesele administrației sale și să contrasteze realizările cu cele ale predecesorului său, Joe Biden, comentează BBC. Trump a prezentat date și promisiuni privind investițiile străine și inflația, însă, potrivit experților și rapoartelor oficiale la care face referire serviciul de presă, multe cifre au fost controversate sau exagerate. Intervenția a fost marcată de tensiuni, scrie BBC, precizând că democrații au boicotat parțial discursul, iar decizia Curții Supreme privind tarifele și problemele legate de imigrație au complicat atmosfera. Evenimentul a evidențiat diviziunile politice profunde din SUA și dificultățile administrației Trump de a influența opinia publică înainte de alegerile intermediare din Congres din noiembrie 2026, conchide BBC.
Mai multe publicații urmăresc evoluția tensiunilor dintre Statele Unite și Iran, provocate de refuzul regimului de la Teheran de a negocia limitarea programului său nuclear. The Washington Post relatează în acest context că SUA au redislocat peste 150 de avioane pe baze din Europa și Orientul Mijlociu, prezența militară americană în regiune fiind una dintre cele mai ample din ultimele două decenii, comparabilă cu perioada războiului din Irak din 2003. Donald Trump a amenințat cu lovituri în cazul eșecului negocierilor nucleare cu Teheranul, însă o eventuală campanie militară împotriva Iranului ar implica riscuri majore, inclusiv perspectiva unui conflict prelungit, consideră experții citați de The Washington Post.
Reuters dezvăluie că Iranul poartă negocieri avansate cu China pentru achiziția rachetelor anti-navă CM-302, cu rază de acțiune de aproximativ 290 de kilometri, care ar putea ocoli sistemele de apărare navală și ar amplifica semnificativ capacitățile militare iraniene în regiune. Discuțiile, începute acum doi ani, s-au intensificat după conflictul de 12 zile dintre Israel și Iran din iunie, iar livrarea rachetelor nu are încă o dată stabilită, notează experții citați de Reuters. Ei avertizează că aceste rachete supersonice ar reprezenta o amenințare serioasă pentru forțele navale americane, fiind dificil de interceptat. Administrația Donald Trump nu a comentat negocierile, dar oficialii spun că Washingtonul ar putea reacționa dur în cazul escaladării tensiunilor, relevă Reuters.
The New York Post scrie că cel mai cunoscut lider al cartelului mexican „Noua Generație Jalisco”, Nemesio „El Mencho” Oseguera Cervantes, a fost găsit și ucis după ce serviciile secrete l-au urmărit prin intermediul uneia dintre iubitele sale, într-un complex izolat din stațiunea Tapalpa, statul Jalisco. Publicația relevă că, în timpul raidului militar, membrii cartelului au deschis focul, iar confruntarea a inclus o urmărire în pădure, soldată cu moartea a patru suspecți și rănirea altor trei, inclusiv a lui El Mencho, care a decedat când era transportat la spital. Asasinarea liderului cartelului mexican a declanșat revolte violente ale cartelurilor în mai multe state, soldate cu moartea a 25 de membri ai Gărzii Naționale, notează The New York Post. Ministrul securității, Omar García Harfuch, a anunțat, citat de publicația americană, că grupările criminale au comis 27 de atacuri împotriva autorităților în Jalisco, soldate cu 30 de morți în rândul membrilor cartelului.
