ÎN CONTEXT | Cazul Șepeli evidențiază vulnerabilitățile sistemului de clemență prezidențială, constată experții
Precedentul lui Nicolae Andrei Șepeli readuce în prim-plan vulnerabilitățile mecanismului de acordare și revocare a clemenței prezidențiale. Expertul în justiție, Alexandru Bot semnalează lacune legislative în procesul de acordare a clemenței și sugerează o revizuire a cadrului legal pentru a asigura rigoarea deciziilor de revocare.
„Există în Codul administrativ o prevedere destul de vagă, care spune că, în condițiile în care se depistează anumite circumstanțe ulterioare pentru interesul public, poate fi revocat acest act administrativ favorabil, precum este grațierea. Însă înțelegerea clară a acestei norme noi nu o avem nici definită de practica judiciară, precum hotărâri explicative ale Curții Supreme de Justiție, dar nici o lege de interpretare a Codului Administrativ nu avem ca să înțelegem că Președinția a acționat într-un teren absolut legal”, a declarat Alexandru Bot, în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Expertul evidențiază că pentru condițiile în care o grațiere poate fi anulată „pur și simplu nu avem reglementări exprese în acest sens”.
„A fost aplicată această perioadă de probațiune, fără a defini clar ce fel de obligații implică acea probațiune. În virtutea acelor informații că el ar fi fost recrutat de serviciile străine, că ar fi cumva implicat în acțiuni subversive contra statului vecin, e o circumstanță calificată de Președinție ca suficientă pentru ca să-și revoce decretul. Ceea ce, de fapt, este o problemă juridică aparte. Deci, practic, în sensul revocării acestor decrete de grațiere”, constată Alexandru Bot.
Potrivit sursei citate, nu există o distincție „între prerogativa constituțională de a acorda grațierea” și lipsa unei reglementări clare privind retragerea acesteia.
„Iată și aici e virgula mare. Are dreptul să grațieze indubitabil, dar la capitolul revocarea grațierii noi nu avem absolut nicio reglementare. Vă vorbeam despre acea reglementare vagă din Codul Administrativ care, într-o accepțiune, ar putea fi acceptată aplicată speței. Dar, până la urmă, trebuie să avem cel puțin o discuție largă și o necesitate de revizuirea regulamentului de grațiere care a fost modificat în 2023, cu misiunea de a prevedea și acele circumstanțe când revocarea grațierii se poate opera”, explică Bot.
În opinia sa, actualul „regulament nu acoperă explicit scenariul revocării”, ceea ce creează un vid normativ, iar problema depășește cadrul administrativ și necesită intervenții legislative.
„În materie penală lucrurile sunt extrem de sensibile și nu vorbim despre o speță pur administrativă, aici chiar sunt necesare de operat modificări și la Codul Penal și la Regulamentul de grațiere. Dar poate este necesară chiar și o lege aparte până la grație”, constată Alexandru Bot.
Expertul avertizează că speța analizată este una atipică, însă trebuie tratată cu respectarea „principiilor fundamentale ale dreptului penal”.
„Aici avem un caz aproape ieșit din tipare, adică absolut impropriu, unde o persoană căreia i s-a oferit clemență s-a dedat anumitor acțiuni subversive împotriva statului nostru. Dar, cu rezerva că la moment el are doar statutul de învinuit, deci el nu are o sentință valabilă pentru a spune cert că persoana respectivă este vinovată de ceea ce se comite. Deși trebuie să recunosc că subiectul este sensibil și în context regional atât de serios”, susține Alexandru Bot.
Totodată, este pus sub semnul întrebării fundamentarea deciziei de grațiere și calificarea condamnatului drept „victimă a traficului de ființe umane”.
„Am verificat celelalte hotărâri emise pe numele lui (n.r. Nicolae Andrei Șepeli) și nu se vorbește absolut nimic despre faptul că el ar fi „victimă a traficului de ființe umane”. Unica informație despre faptul că este o victimă este acea informație difuzată cumva public, dar fără a se prezenta acte, și a fost trimisă Președinției de către Procuratura Generală. De ce, într-un final, Președinția a decis grațierea, de ce Procuratura s-a înscris pentru acest condamnat ca să îl califice drept victimă, rămâne o enigmă totală. Nu înțeleg exact cine din aceste personaje și-a asumat, pe alocuri abuziv, anumite lucruri care sunt improprii dosarului nemijlocit care viza această persoană”, a constatat Bot.
Serviciile speciale din Republica Moldova și Ucraina au anihilat o rețea coordonată de Moscova care viza asasinarea a cinci oficiali și jurnaliști ucraineni. Grupul, format din 12 persoane, dintre care 5 reținute în R. Moldova, ar fi primit promisiuni de recompensă de până la 100.000 de dolari de la serviciile speciale din Federația Rusă.
Recrutorul grupării ar fi Nicolae Andrei Șepeli, un fost deținut condamnat în 2017 în Rusia pentru trafic de droguri și transferat în 2018 în Republica Moldova. Deși fusese grațiat în aprilie 2022, acesta a revenit în atenția autorităților în februarie 2026, fiind acuzat de reluarea legăturilor cu serviciile secrete ruse.
Imediat după reținere, președinta Maia Sandu a anulat decretul de grațiere din 2022.
Ulterior, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Lilian Carp a afirmat că a fost acordată grațierea la solicitarea fostului procuror general, Alexandr Stoianoglo, care i-ar fi schimbat statutul din „traficant de droguri” în „victimă a traficului de ființe umane”. Stoianoglo respinge acuzația, afirmând că instituția sa doar a propus o listă de persoane, decizia finală aparținând Președinției.
Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a comunicat că Șepeli urmează să-și ispășească pedeapsa pentru care a fost condamnat în Federația Rusă, iar instituțiile responsabile fac o evaluare a acestui caz pentru a stabili exact perioada rămasă pentru executare.
CITIȚI ȘI:
