ÎN CONTEXT | Peste 60% din primării sunt prea mici pentru a fi sustenabile și necesită o reformă administrativă
Reforma administrației publice locale prin mecanismul amalgamării voluntare va viza, în mare parte, localitățile rurale, în condițiile în care peste 60% din primării gestionează comunități extrem de mici, iar pentru o funcționalitate eficientă e necesară consolidarea autonomiei locale și ajustarea cadrului legal. Unii aleși locali consideră că perioada destinată amalgamării voluntare a fost suficientă și solicită trecerea la o etapă normativă a reformei.
Primarul satului Gangura din raionul Ialoveni, Marcel Bobeica, susține că procesul de amalgamare trebuie adaptat realităților din teritoriu prin „reforme legislative”, pentru ca administrațiile publice locale să devină sustenabile.
„În acest sens, este necesară modificarea strategiei de reformă. În Republica Moldova, 62 de procente din unitățile administrativ-teritoriale au o populație mai mică de 1.500 de cetățeni”, a declarat Marcel Bobeica, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Un alt punct critic îl reprezintă capacitatea instituțională a primăriilor și atragerea specialiștilor competitivi: „Reforma trebuie să rezolve această problemă - să acorde un salariu decent ca să putem atrage tinerii specialiști în administrația publică locală și să asigure acea capacitate pentru implementarea de noi proiecte din fonduri europene. Trebuie să ai o echipă ca să poți să implementezi proiecte”.
Autonomie locală, nu dependență centrală
Primarul din Gangura a mai atras atenția asupra poverii administrative pe care o au autoritățile locale, iar volumul de responsabilități este disproporționat în raport cu resursele umane și financiare disponibile.
„La momentul actual, am identificat 155 de servicii pe care le prestează o administrație publică locală, începând de la evidența populației, continuând cu patrimoniul, serviciul de gospodărie comunală, apeduct, canalizare, evacuarea deșeurilor, gestionarea patrimoniului, eliberarea certificatelor, înregistrarea contractelor, a agenților economici, autorizații de construcție, dosare cadastrale, impozite locale etc.”, a enumerat Marcel Bobeica.
Din acest motiv, primarul pledează pentru consolidarea autonomiei financiare a autorităților locale, ca element esențial al reformei.
„Avem nevoie să ne asigurăm autonomia locală cu venituri proprii, atunci gradul nostru de autonomie locală și de descentralizare va fi unul mare. Și atunci nu vom depinde de anumite transferuri de la centru. Asta este cea mai importantă reformă – amalgamarea clasică, cu stabilirea strategiilor, mecanismelor și a adapta legislația”, a punctat alesul local.
De la voluntariat la amalgamare normativă
Experiența comunei Călinești, raionul Fălești, care s-a unit cu primăriile din Chetriș și Hâncești, arată că amalgamarea poate genera capacitate administrativă sporită și acces mai eficient la fonduri.
În opinia primarei comunei Călinești, Ala Procopciuc, următorul pas logic ar fi trecerea la o reformă normativă, care să consolideze procesele începute voluntar și să asigure echitate între localități.
„Amalgamarea voluntară poate avea loc de la caz la caz, fiecare știe în comunitatea sa situația. La noi, la Călinești, cred că a fost cea mai frumoasă și cea mai benefică amalgamare”, a declarat Ala Procopciuc, în platoul postului Moldova 1.
Primara a explicat că, înainte de amalgamare, capacitatea administrativă era limitată, iar „lipsa specialiștilor afecta implementarea proiectelor”.
„Până la amalgamare aveam patru angajați și riscam să nu implementăm proiectele, deoarece nu aveam specialist în proiecte. Am consolidat echipa și am reușit să rezolvăm problema apei potabile în trei localități. Oamenii deja sunt bucuroși, au văzut rezultatul”, a afirmat Ala Procopciuc.
Un alt element important menționat este dialogul constant cu cetățenii, iar Ala Procopciuc susține că perioada destinată amalgamării voluntare a fost suficientă și că este momentul unor decizii mai ferme la nivel național.
„Comunicarea este cheia succesului. Întâi de toate, am informat printr-un ziar, apoi am chestionat populația cu privire la problema prioritară pentru trei localități. Am elaborat documentația tehnică pentru a face un proiect, am aplicat la un proiect regional. În total, în anul 2025, până la sfârșitul lunii decembrie, am primit șase milioane de lei, bani pe care deja am început să-i valorificăm în acest an”, a declarat primarul.
Cu o populație sub 2.5 milioane de locuitori, Republica Moldova rămâne una dintre cele mai fragmentate țări din Europa, având aproape 900 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă. Există numeroase primării cu doar trei sau patru specialiști și cu o populație în continuă scădere. Astfel, unirea resurselor ar permite consolidarea capacității administrative și furnizarea unor servicii publice mai eficiente.
Reforma administrației publice locale se află, în prezent, în faza consultărilor publice, desfășurându-se în paralel cu procesul de amalgamare voluntară. Un concept detaliat urmează să fie prezentat în următoarele luni, iar pachetul legislativ va fi propus în sesiunea de toamnă, înaintea alegerilor locale din 2027. De menționat că legislația nu impune obligativitatea unui referendum în cazul amalgamării voluntare, ci doar consultarea cetățenilor.
Guvernul anunță că aproximativ 400 de primării s-au implicat deja în acest proces. Reforma va avansa prin decizii adoptate la nivel local, iar în această vară ar putea fi prezentată o configurație clară a numărului de primării și raioane care vor rămâne după implementarea noii structuri.
Congresul Autorităților Locale din Moldova a avertizat că unii primari ar fi supuși presiunilor pentru a accepta demararea amalgamării. Reprezentanții organizației solicită ca reforma să nu fie grăbită, ci realizată etapizat, astfel încât interesul cetățenilor să primeze.
CITIȚI ȘI:
