Jurnalistă DW, la Moldova 1: „Tiraspolul este dependent sută la sută, în ultima vreme, de Republica Moldova”
Reluarea dialogului dintre Chișinău și Tiraspol are loc într-un context regional complicat, în care presiunea economică, războiul din Ucraina și aspirațiile europene ale Republicii Moldova se intersectează. „Important este că există un dialog”, a remarcat jurnalista Deutsche Welle (DW), Alina Kühnel, la jurnalul amiezii de la Moldova 1.
Potrivit Alinei Kühnel, atunci când există „probleme la ordinea zilei”, discuțiile ar trebui să aibă loc în mod regulat.
„Cred că nu trebuie uitat faptul că ele au loc după ce, ieri, președinta Maia Sandu a retras cetățenia mai multor cetățeni separatiști. Ceea ce reprezintă, probabil, un plus de presiune asupra autorităților de la Tiraspol în actualul format al discuțiilor. Aceasta, probabil, ar putea pune R. Moldova într-o poziție de putere, mai ales în condițiile în care Tiraspolul este dependent sută la sută, în ultima vreme, de Republica Moldova”, a declarat Alina Kühnel, la Moldova 1.
Jurnalista a afirmat că a căutat informații despre evenimentele de la Tiraspol, dar nu a găsit „niciun articol de presă, ceea ce spune destul de mult despre interesul Vestului asupra a ceea ce se întâmplă în regiunea separatistă transnistreană”.
Pentru a-și consolida poziția în negocieri, Chișinăul încearcă să capitalizeze contextul actual, a adăugat ea.
„În condițiile în care situația s-a înrăutățit foarte mult și în care s-ar putea ajunge la o criză umanitară acolo, autoritățile (autoproclamate) de la Tiraspol vor da dovadă de mai multă disponibilitate pentru compromis, pentru că, până la urmă, este vorba despre viața unor oameni, despre viața cetățenilor de acolo care trebuie salvați, care trebuie sprijiniți în actualul context”, a punctat Kühnel.
Potrivit acesteia, intenția de a elimina treptat facilitățile fiscale și vamale pentru agenții economici din stânga Nistrului ar putea oferi negocierilor un ton mai pragmatic.
„E un semnal, se fac din nou presiuni asupra autorităților de acolo și asupra situației în sine. Mi se pare un semn bun, pentru că Chișinăul este, în acest moment, consecvent în relația cu regiunea separatistă și este ceea ce se impune în actualele condiții”, a subliniat Alina Kühnel.
Consecvența Chișinăului poate întări poziția de negociere în actualul context regional privind necesitatea retragerii trupelor ruse din Republica Moldova: „E de salutat o astfel de poziție, deși probabil că un astfel de pas nu va avea loc înainte de stabilirea păcii în Ucraina”.
„Depinde în ce condiții va avea loc acordul de pace pentru Ucraina, dacă va fi cel mediat de Statele Unite – greu de spus. Este un conflict înghețat, iar conflictele înghețate nu sunt binevenite în cadrul Uniunii Europene și R. Moldova aspiră către statutul de membru deplin. Dacă ar exista la masa negocierilor finale membrii Uniunii Europene, atunci este posibil. Dacă va rămâne în actualul format, cu medierea de către Statele Unite, este prea puțin posibil”, a încheiat Alina Kühnel, la postul public de televiziune.
Reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului în procesul de reglementare transnistreană s-au întâlnit astăzi, 26 februarie, la sediul Misiunii OSCE din stânga Nistrului. Întrevederea de la Tiraspol este prima dintre vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, care a preluat mandatul în noiembrie 2025, și reprezentantul administrației separatiste în negocieri, Vitali Ignatiev.
În paralel cu reluarea dialogului, autoritățile de la Chișinău vor începe eliminarea treptată a facilităților fiscale și vamale de care beneficiază agenții economici din regiunea transnistreană. Totodată, va fi instituit un fond special de convergență, destinat sprijinirii procesului de reintegrare.
Potrivit președintelui Parlamentului, Igor Grosu, aceste măsuri vizează apropierea economică a celor două maluri ale Nistrului și crearea unor mecanisme sustenabile de finanțare pentru proiecte comune.
Menționăm că, pe parcursul anului trecut, nu a avut loc nicio întâlnire oficială în formatul „1+1”, ultima rundă de negocieri la acest nivel desfășurându-se în noiembrie 2024.
De asemenea, formatul extins „5+2” rămâne suspendat după declanșarea războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, iar în ultimii ani dialogul s-a limitat la contacte directe între reprezentanții politici ai celor două maluri ale Nistrului.
CITIȚI ȘI:
