Profesor de Istorie: „Războiul de pe Nistru e tratat succint în manuale, cu puține ore alocate”
Tema despre războiul de la Nistru de acum 34 de ani este predată în clasele a IX-a, la disciplina Istoria românilor și universală, atunci când elevii studiază perioada contemporană și formarea statului R. Moldova. Cătălin Vacarciuc, profesor de Istorie la Liceul „Hyperion” din orașul Durlești, suburbie a Chișinăului, afirmă că orele alocate pentru predarea acestui eveniment sunt insuficiente.
Potrivit profesorului, subiectul este tratat prea succint în manuale. Totuși, Cătălin Vacarciuc se străduie să acorde acestui subiect mai mult timp și să privească împreună cu elevii filme documentare despre acest conflict, pentru ca ei să înțeleagă nu doar datele istorice, ci și dimensiunea umană a evenimentelor.
„În manualele noastre școlare de clasa a IX-a, această temă este elucidată, însă insuficient. Eu cred că ar fi nevoie de mai multe lecții dedicate acestui subiect, din simplul motiv că este extrem de important. El reprezintă o parte a istoriei republicii noastre și, în multitudinea de alte evenimente pe care noi le învățăm în clasa a noua, care în ultima instanță nu se regăsesc, de exemplu, la examen, eu cred că războiul de pe Nistru ar trebui elucidat mai mult și mai calitativ”, a spus profesorul, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Cătălin Vacarciuc încearcă să predea această temă cât mai pe înțelesul elevilor.
„În primul rând, facem apel la documentele din epocă și la evenimentele politice din epocă, să fie clar contextul în care se întâmplă acest război, deoarece el vine pe fundalul mai multor tentative de separare de R. Moldova sau de teritoriul Republicii Moldova, dar ele n-au reușit să aibă sorți de izbândă. Iată că războiul de pe Nistru a avut sorți de izbândă și eu le explic, în primul rând, acest context. Din fericire, sunt foarte multe imagini video din acea epocă, filme documentare pe care noi le urmărim, le privim, în care sunt arătați soldații noștri, mai degrabă voluntarii noștri care au luptat pe front. Se vede foarte bine inamicul, cine a fost cazacul, sunt anumite clipuri video care sunt nemijlocit din timpul unei lupte și, atunci, tinerilor pot să le creez un fel de claritate. Îmi permit luxul de a elucida acest subiect în mai multe lecții”, ne-a spus Cătălin Vacarciuc.
Profesorul consideră că este foarte important ca cetățenii să cunoască istoria R. Moldova, inclusiv nașterea acestei țări, cum a avut loc, din punct de vedere politic, contemporan: „Și, atunci, acest război, din păcate, face parte din experiența noastră de existență politică, este o greșeală și o crimă morală să uităm acest eveniment, pe eroii noștri care au căzut pe câmpurile de luptă”.
Elevii înțeleg faptul că vorbim limba română, învățăm în limba română, iar acest lucru se datorează jertfei supreme a celor care au luptat, a mai afirmat profesorul: „Acest subiect este critic, important pentru R. Moldova și voi continua să fac o aprofundare a cunoștințelor elevilor, în special a celor din clasa a noua. Ei să aibă o închipuire clară și realistă ce a însemnat războiul din punct de vedere politic, economic, social, să înțeleagă premisele, cauzele, cum s-a desfășurat și nemijlocit consecințele pe care noi până acum le vedem și ne ținem captivi în războiul acesta, care nu s-a terminat în esență. Acesta a fost înghețat, dar există mereu animozitatea asta, din fericire, deocamdată, doar politică, să nu trecem iar la experiența nefastă a războiului”.
Gheorghe Morgoci este elev în clasa a IX-a la Liceul „Hyperion” din orașul Durlești și spune că ar vrea să cunoască mai multe detalii despre cum a început conflictul de pe Nistru și de ce: „Am auzit despre acest conflict, știu că este unul dintre cele mai dramatice momente din istoria recentă a Republicii Moldova. Știu că principalele cauze ale acestui război au fost de natură politică și identitară”.
„Războiul de pe Nistru știu că s-a început în anul 1992. După destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, Republica Moldova și-a declarat independența. În stânga Nistrului, o parte din populație, majoritatea rusofonă, nu era de acord cu politica noii conduceri de la Chișinău. Ei se temeau de apropierea Moldovei de România și de pierderea influenței ruse. Domnul profesor a arătat chiar și filmulețe, ne-a povestit, am cunoscut foarte multe lucruri noi despre țara natală”, afirmă eleva Lavinia Susa.
„Noi, elevii, suntem foarte curioși. Acest conflict a reprezentat un război grav, am văzut diferite interviuri cu veteranii de război. Este o tema foarte interesantă, am vrea să studiem mai detaliat”, a adăugat eleva Mădălina Mămăligă.
„Acest subiect despre războiul de pe Nistru din 1992 a fost foarte bine explicat, pe înțelesul nostru, prin acest lucru a trecut țara noastră și acum regiunea transnistreană este o zonă separatistă”, a completat Dragoș Gorea.
Evelina Baran a mărturisit că bunelul ei, Veaceslav Baran, a fost printre voluntarii care au participat la acest conflict. Astăzi, bunelul ei are 62 de ani, nici 30 de ani nu avea atunci când a mers la război: „El mi-a povestit niște secvențe, mi-a arătat și un videoclip, exemple, mi-a spus că a fost un război foarte dureros pentru țara noastră, nu doar criză economică, dar și pierderi umane. A fost o perioadă destul de complicată, el nici nu știa dacă o să se întoarcă. S-a dus pentru că este, în primul rând, patriot și a vrut să-și facă datoria față de țară”.
Amintim că, pe 2 martie 2026, se împlinesc 34 de ani de la declanșarea în 1992 a acțiunilor de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova.
Aproximativ 30 de mii de militari, polițiști și voluntari au luat parte la conflictul armat, peste 300 de persoane și-au pierdut viața în timpul luptelor, iar alte zeci sunt date dispărute până astăzi.
Pe parcursul acestor ani, au avut loc negocieri în diverse formate, dar conflictul transnistrean nu a fost soluționat, regiunea separatistă fiind susținută de Federația Rusă.
Autor: Natalia Mogîldea
CITIȚI ȘI:
