Revista presei internaționale | Conflictul din Orientul Mijlociu afectează Europa și Ucraina; Rusia profită de creșterea prețului la petrol
Atenția presei internaționale rămâne concentrată asupra conflictului din Orientul Mijlociu, unde forțele americane și israeliene continuă operațiunile militare împotriva Iranului. Publicațiile occidentale descriu efectele conflictului asupra prețurilor la energie, care afectează în special Europa. Agențiile internaționale de presă atrag atenția și asupra impactului pe care l-ar putea avea situația din Orientul Mijlociu asupra negocierilor de încheiere a războiului ruso-ucrainean.
Operațiunea militară americană din Iran nu se va încheia rapid, scrie Axios. Publicația face referire la informațiile oferite de șeful Statului Major, generalul Dan Caine, care a declarat la Pentagon, alături de secretarul apărării Pete Hegseth, că atingerea obiectivelor stabilite va necesita timp și va fi dificilă, iar SUA se așteaptă la noi pierderi, după moartea a patru militari americani. Oficialii au refuzat să ofere un calendar clar al campaniei desfășurate împreună cu Israelul, notează Axios, amintind că președintele Donald Trump a estimat că operațiunea militară ar putea dura aproximativ cinci săptămâni.
Statele Unite au anunțat că obiectivul operațiunii militare din Iran este să împiedice definitiv Teheranul să obțină arma nucleară, a anunțat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, pe rețeaua socială X. Ea a precizat că Washingtonul mai urmărește distrugerea arsenalului de rachete al Iranului, a flotei sale navale și a infrastructurii militare care amenință forțele americane și stabilitatea regională. Karoline Leavitt afirmă că, în cadrul operațiunii militare împotriva Iranului, au fost eliminați deja 49 de lideri ai regimului de la Teheran, inclusiv liderul suprem al țării, Ali Khamenei. Mai multe publicații subliniază că secretarul de stat Marco Rubio a declarat că cele mai puternice lovituri urmează, iar Donald Trump nu a exclus trimiterea de trupe terestre, dacă va fi necesar.
Potrivit The Washington Post, după începerea loviturilor asupra Iranului, SUA se confruntă cu riscul unor consecințe greu de controlat. Publicația amintește că uciderea ayatollahului Ali Khamenei se adaugă unei serii de intervenții americane împotriva unor lideri precum cei din Afganistan, Irak, Libia sau Venezuela, urmate de perioade lungi de instabilitate. De această dată, Donald Trump sugerează că nu intenționează să trimită trupe pentru a gestiona situația din Iran, îndemnând populația să preia controlul asupra țării. The Washington Post scrie că această abordare a stârnit îngrijorări în rândul aliaților, care se tem de posibile atacuri teroriste și de efecte negative asupra comerțului global.
Potrivit agenției Reuters, aceste temeri sunt destul de întemeiate, în condițiile în care Iranul a anunțat deja închiderea Strâmtorii Ormuz și a avertizat că orice navă care va încerca să o traverseze va fi atacată. Agenția de presă amintește că Strâmtoarea Ormuz este un punct strategic pe unde se transportă aproximativ 20% din petrolul consumat zilnic la nivel mondial, iar escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu afectează puternic piața energetică. Luni, 2 martie, prețul petrolului Brent a crescut cu aproape 10%, ajungând la 80 de dolari pe baril, cea mai mare creștere din ultimii patru ani, notează Reuters. Traficul petrolier prin Strâmtoarea Ormuz este aproape blocat, iar analiștii Citigroup citați de agenția de presă estimează că, în zilele următoare, prețul va oscila între 80 și 90 de dolari pe baril.
Bloomberg dezvăluie că, pentru a preveni o nouă explozie a prețurilor la energie, Emiratele Arabe Unite și Qatar încearcă, prin canale diplomatice, să-l convingă pe Donald Trump să opteze pentru o soluție negociată în conflictul cu Iranul. Aceeași agenție de presă notează că cele două state vor formarea unei coaliții pentru detensionarea rapidă a situației. După un atac cu drone, Qatarul a fost nevoit să oprească producția de gaz natural lichefiat la cel mai mare terminal de export din lume, ceea ce a dus la o creștere de peste 50% a prețurilor gazului în Europa, subliniază Bloomberg. În paralel, ambele țări își consolidează apărarea antiaeriană, anticipând că operațiunea militară americană ar putea continua, remarcă agenția de presă.
Deși, la prima vedere, războiul din Iran pare să avantajeze SUA și Israelul și să marginalizeze Rusia, situația este mai complexă, constată Forbes. Publicația amintește că Moscova și-a pierdut deja influența în regiune după căderea regimului Assad în Siria, iar o slăbire a Iranului i-ar afecta investițiile. Cu toate acestea, Rusia nu mai depinde decisiv de Teheran, producând acum singură dronele folosite în Ucraina. Publicația arată însă că escaladarea conflictului poate aduce beneficii Kremlinului prin creșterea prețului petrolului, mai ales dacă traficul prin Strâmtoarea Ormuz este perturbat. În plus, Iranul ar putea avea nevoie de mai mult armament rusesc, iar consumul masiv de resurse militare americane în Orientul Mijlociu ar putea reduce sprijinul acordat Ucrainei, remarcă Forbes.
Ofensiva militară a Statelor Unite împotriva Iranului a devenit o prioritate pentru Pentagon și Casa Albă, iar oficialii europeni se tem că interesul lui Donald Trump pentru oprirea războiului ruso-ucrainean ar putea scădea, scrie Politico. Diplomați europeni intervievați de publicație avertizează că, dacă Washingtonul va fi implicat într-un conflict de durată în Orientul Mijlociu, Ucraina ar putea primi mai puține arme americane, necesare pentru a respinge atacurile rusești. Deși Trump susține că este în continuare angajat în găsirea unei soluții pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, el a recunoscut anterior că și-ar putea pierde răbdarea și s-ar putea retrage din negocieri, amintește Politico. Între timp, Moscova pare să mizeze anume pe acest scenariu și nu se grăbește să încheie un acord de pace, conchide publicația.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este dispusă să ajute statele din Orientul Mijlociu în combaterea dronelor iraniene, dacă liderii arabi pot convinge Moscova să accepte un armistițiu, transmite Unian. Răspunzând la o întrebare a corespondentului agenției de presă, Zelenski a subliniat că, deși regiunea dispune de sisteme performante de apărare antiaeriană, dronele Shahed continuă să își atingă țintele, iar Ucraina are o experiență relevantă în interceptarea lor. Kievul ar trimite specialiști pentru protejarea populației civile, în cazul unei solicitări oficiale. Totodată, Zelenski a manifestat interes pentru instruirea militarilor și pentru eventuale schimburi de armament cu partenerii din regiune, remarcă Unian.
