Corespondență Dan Alexe | Franța oferă să-și extindă umbrela nucleară către întreaga Europă
Președintele francez Emmanuel Macron a propus o cooperare nucleară fără precedent pentru a asigura apărarea întregii Europe, cu Germania ca „partener-cheie”, totul însoțit de o dezvoltare și extindere a arsenalului francez, insistând însă în același timp că Franța va controla în continuare arsenalul și va rămâne suverană în utilizarea forței nucleare.
O „paranteză în istorie” s-a închis, a declarat Macron, anticipând o proliferare a conflictelor și intrarea într-o nouă „eră a armelor nucleare”. Arhitectura globală pentru controlul armelor nucleare este atât de slăbită încât seamănă cu un „câmp de ruine”, a spus el, amintind că mai multe tratate internaționale sunt acum inoperabile sau amenințate.
Este vorba de o ofertă de a oferi o primă etapă de creare a unei autentice apărări europene, la care vor participa toate țările continentului care o doresc. Pentru moment, a spus Macron, este vorba de opt țări europene: Regatul Unit, Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca. Toate aceste țări sunt și membre ale NATO.
„Germania va fi un partener-cheie în acest efort”, a subliniat Macron. Cele două țări au anunțat în paralel înființarea unui „grup director nuclear” comun.
Emmanuel Macron a prezentat astfel un nou concept de „descurajare avansată”. Ideea este stabilirea unei cooperări cu șapte țări ale Uniunii Europene, dar și cu Regatul Unit, pentru extinderea umbrelei nucleare franceze, cu posibilitatea ca și alți parteneri, cum ar putea fi chiar România, să se alăture manevrelor militare.
În practică, nu este vorba de prepoziționarea unor aeronave sau a unor focoase nucleare în afara granițelor franceze - așa cum fac americanii de multe decenii în mai multe țări din Europa – ci de a permite forțelor aeriene strategice franceze să utilizeze teritoriul țărilor aliate în mod ad-hoc și temporar.
Acest concept de descurajare avansată face parte dintr-o nouă reflecție asupra coordonării resurselor militare europene. Deși nu este vorba despre atribuirea unui „rol” precis fiecărei țări, obiectivul este de a se asigura că nu există lacune în sistem, solicitând „o distribuire echitabilă a eforturilor”.
Sunt identificate trei domenii prioritare: „alertarea timpurie, prin urmare capacitatea, printr-o combinație de sateliți și radare, de a detecta și urmări rachete care ar putea viza Europa”; stăpânirea cerului printr-o apărare aeriană extinsă și protecții antirachetă și antidrone; „în sfârșit, capacitatea de a lovi adânc în tabăra inamică”, cum a spus Macron.
România participă deocamdată la primele discuții privind această umbrelă nucleară, fiind invitată direct de Franța să participe la dialogul privind extinderea „umbrelei nucleare” în Europa. Ministra de Externe, Oana Țoiu, a precizat că dialogul este într-o fază incipientă, iar o eventuală decizie va fi luată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), astfel încât, pentru moment, este prea devreme pentru a se considera că participă direct.
Trei domenii prioritare identificate
„Ultimii ani au demonstrat clar lipsa flagrantă a capacităților de sprijin militar mutual din Europa. Și această situație este inacceptabilă”, a avertizat Macron, invocând două programe menite să sporească autonomia europeană: „Jewel” și „Elsa”.
Lansat în toamna anului 2025 de Franța și Germania, primul este un program de achiziții axat pe detectarea rachetelor și avertizarea timpurie, iar al doilea, care datează din 2024, este o inițiativă europeană de dezvoltare în comun a capacităților de atac la distanță.
Această deschidere a doctrinei franceze către Europa a fost însoțită de un anunț major: o creștere a numărului de vectori nucleari francezi (290 în prezent). În plus, Parisul nu va mai dezvălui cifre privind arsenalul său nuclear, „spre deosebire de ceea ce s-ar fi putut întâmpla în trecut”, a declarat Macron.
Rusia și Statele Unite dețin fiecare puțin peste 1.700 de focoase nucleare desfășurate, China are aproximativ 600 în stoc sau desfășurate, iar Regatul Unit 225, conform unei estimări a grupului de experți suedez SIPRI.
Belgia se angajează alături de Franța
Belgia va coopera de asemenea cu Franța în cadrul acestei „descurajări nucleare avansate” anunțate luni de Macron.
Prim-ministrul Bart De Wever a confirmat că Belgia va răspunde „pozitiv” la această inițiativă, care vizează consolidarea securității și apărării europene „într-o perioadă de ruptură plină de riscuri”.
Belgia participă deja la partajarea armelor nucleare ale NATO, în special prin baza aeriană Kleine-Brogel, unde sunt adăpostite bombe nucleare americane.
