Jurnalistă DW, despre tensiunile Iran-NATO: „Situația este extrem de periculoasă”

Atacurile Iranului cu rachete și drone asupra Turciei și Azerbaidjanului ridică semne de întrebare privind siguranța statelor europene din proximitate. Riscul unei escaladări între Iranul „imprevizibil” și un stat NATO este analizat în marile capitale europene, susține jurnalista Deutsche Welle (DW) Alina Kühnel, care avertizează că „situația este extrem de periculoasă”.
„Din Germania, cel puțin, se prevede că Iranul ar putea ataca un stat NATO. Este declarația pe care a făcut-o înainte de incidentul de ieri din Turcia șeful diplomației germane, Johann Wadephul, care a spus că oricând un stat NATO ar putea fi atacat de către Iran. Experții sunt de părere că, din punct de vedere balistic, Iranul dispune de astfel de rachete. Chiar ieri se vorbea despre posibilitatea ca rachetele cu rază de 2.000 până la 3.000 km să atingă ținte din România, Bulgaria și Grecia”, a declarat Alina Kühnel, la jurnalul amiezii de la Moldova 1.
Kühnel punctează o strategie de destabilizare „prin teroare”, care profită de ezitările unor mari puteri europene de a se implica într-o confruntare deschisă.
„Situația este extrem de periculoasă. Mai ales că Iranul este cât se poate de imprevizibil și pare că nu mai are ce să mai piardă și scoate în luptă absolut toate armele și încearcă să împrăștie peste tot teroare. Până la urmă, pentru că asta este ceea ce fac și, evident, să dezbine. Pentru că vedem că mergem alături de Statele Unite și Israel și există state care spun în niciun caz nu ne implicăm în acest conflict sau state care stau pe margine și preferă să aștepte, cum este cazul Germaniei”, a explicat corespondenta DW.
În eventualitatea unui atac asupra unui membru al Alianței, activarea clauzei de apărare colectivă este admisă: „Dacă un stat NATO ar fi atacat și dacă statele membre ar ajunge la concluzia că este necesar, pentru că acesta este mecanismul, atunci Articolul 5 ar putea fi activat”.
„Dar este și aici destul de discutabil. Pentru că Germania, de exemplu, a declarat că, dacă se va ajunge la activarea Articolului 5, ea își va alege opțiunea de a decide în ce măsură se implică în conflicte. Se poate implica prin trimiterea de echipament militar, dar nu se va implica prin trimiterea de soldați, de exemplu. Germania spune că va acționa doar în momentul în care soldații vor fi atacați, dar că nu va trimite soldați în luptă. Deci, sunt diferite posibilități de a interpreta activarea acestui Articol 5. Să sperăm însă că nu se va ajunge la o astfel de situație”, a precizat Alina Kühnel.
Tensiunile nu sunt doar militare, ci și diplomatice, constată jurnalista DW, care a amintit presiunile exercitate de administrația Trump. *„Sperăm că Europa nu va fi nevoită să răspundă la toate aceste încercări pe care Iranul le lansează tot mai des și tot mai departe în ultimele zile”, avertizează aceasta.
„La Berlin, de exemplu, se spune că privim cu îngrijorare, dar credem în continuare că negocierile sunt necesare. Dacă ne uităm la premierul Spaniei, care spune că nu îl interesează și nu se implică sub nicio formă. Statele Unite au încălcat o dată în Venezuela dreptul internațional, încalcă acum în Iran și nu vrem să răspundem în urma unor amenințări. Pentru că Trump, practic, asta a făcut: a amenințat Spania dacă nu acceptă să folosească bazele militare, atunci va suferi anumite pedepse. Deci situația este destul de complicată și cred că mult mai periculoasă de când sunt conflictele din ultima perioadă în Orientul Mijlociu”, a conchis Alina Kühnel, la postul public de televiziune.
La 4 martie, Ministerul Apărării din Turcia a anunțat că o rachetă lansată din Iran, care se îndrepta spre spațiul aerian turc, a fost distrusă de sistemele de apărare ale NATO staționate în estul Mediteranei. La 5 martie, Iranul a lansat un atac asupra Azerbaidjanului, unde o dronă ar fi lovit Aeroportul Internațional din Nahicevan. Potrivit autorităților azere, vehiculul aerian fără pilot a fost lansat de pe teritoriul Iranului, a lovit clădirea aeroportului și a explodat, declanșând un incendiu.
După incidentele în care rachetele balistice au fost interceptate de sistemele de apărare ale Alianței, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că nu intenționează să activeze Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord — clauza privind apărarea colectivă. În contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, mai multe țări europene își consolidează măsurile de securitate.