Siegfried Mureșan: „Nu vom accepta ca R. Moldova să devină, pe termen mediu sau lung, captivă poziției niciunui guvern din UE”
La nivelul tuturor instituțiilor europene există voința de a avansa negocierile tehnice pe clustere cu Republica Moldova, deoarece Chișinăul îndeplinește toate criteriile, a declarat europarlamentarul român Siegfried Mureșan, președintele Comisiei de Asociere UE - Republica Moldova, într-un interviu pentru Moldova1.
Decizia deschiderii negocierilor tehnice pe ultimele trei clustere, potrivit mai multor surse de la nivelul Uniunii Europene, urma a fi luată pe 3 martie, la reuniunea informală a Consiliului Afaceri Generale, la Nicosia, Cipru, dar a fost amânată din cauza escaladarii tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Teleradio-Moldova: Domnule Mureșan, despre reuniunea miniștrilor Afacerilor Europene, programată pentru 3 martie la Nicosia, Cipru, care nu a mai avut loc din motive de securitate, sursele noastre ne-au spus că urma să fie luată o decizie privind deschiderea negocierilor tehnice pe ultimele trei clustere pentru Republica Moldova, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Când putem aștepta reluarea acestor discuții?
Siegfried Mureșan: Săptămâna aceasta, trebuia să aibă loc în Cipru o reuniune informală a Consiliului Afaceri Generale al Uniunii Europene, adică o întâlnire a miniștrilor Afacerilor Europene. În contextul situației din Orientul Mijlociu, reuniunea nu a mai avut loc. Următoarele reuniuni ale Consiliului vor avea loc în săptămânile următoare. Consiliul Afaceri Generale se va reuni, cred, pe 17 martie, la Bruxelles.
Este adevărat că anumite puncte erau programate pentru a fi discutate în Cipru, iar acum agenda va trebui reorganizată pentru reuniunea din 17 martie. Totuși, un lucru este clar: în ceea ce privește Republica Moldova, există voință la nivelul tuturor instituțiilor Uniunii Europene de a avansa negocierile tehnice pe clustere, deoarece Republica Moldova îndeplinește toate criteriile. După finalizarea cu succes a procesului de screening, negocierile tehnice reprezintă etapa firească. Dorim ca aceste negocieri să se desfășoare cât mai rapid.
Republica Moldova marchează patru ani de la depunerea cererii de aderare la Uniunea Europeană. Care sunt, în viziunea dumneavoastră, principalele realizări ale Republicii Moldova pe acest parcurs și unde există încă deficiențe structurale care ar putea întârzia procesul de aderare?
Cetățenii Republicii Moldova au toate motivele să fie mândri de ceea ce au realizat autoritățile în primii patru ani după depunerea cererii de aderare. De fapt, în acești patru ani s-au realizat mai multe lucruri decât a reușit orice alt stat din Europa Centrală și de Est care ulterior au devenit membre ale Uniunii Europene.
În cazul României, de exemplu, au trecut mai mult de patru ani de la momentul depunerii cererii de aderare până la decizia de începere a negocierilor. În cazul Republicii Moldova, în doar patru ani s-au parcurs mai multe etape importante: depunerea cererii de aderare, obținerea statutului de stat candidat, decizia de deschidere a negocierilor, finalizarea screening-ului și începerea negocierilor tehnice.
Așadar, într-o perioadă relativ scurtă s-au înregistrat progrese considerabile. În plus, vedem că Uniunea Europeană este dispusă să integreze deja Republica Moldova, pas cu pas, în tot mai multe programe și proiecte europene, chiar înainte de finalizarea procesului de aderare.
În acești patru ani s-au făcut progrese importante și în domeniul securității. Republica Moldova a fost conectată la rețeaua europeană de energie, s-a ajuns la un acord privind roamingul, iar țara a devenit parte a sistemului european de plăți interbancare. Ca urmare, comisioanele pentru transferurile bancare dintre statele membre ale Uniunii Europene și Republica Moldova au fost mult reduse. Cetățenii Republicii Moldova au economisit aproape patru milioane de euro în ultimele luni, de când țara face parte din acest sistem de plăți electronice. Acești bani nu mai merg către comisioane, ci rămân în buzunarele oamenilor.
Care sunt, totuși, neajunsurile, unde mai avem de lucrat?
Trebuie continuate reformele, în special reforma justiției. Din experiența României știm că această reformă durează adesea mai mult decât își doresc cetățenii. Oamenii așteaptă, pe bună dreptate, ca reforma să finalizată cât mai repede, mai ales după zeci de ani în care guvernele anterioare nu au făcut aproape nimic. Este evident că actualul guvern recuperează aceste întârzieri, iar Comisia Europeană confirmă progresele înregistrate. Totuși, în acest domeniu este nevoie în continuare de implicare și de eforturi susținute.
Cum este Republica Moldova reprezentată în următorul cadru finciar al Uniunii Europene. Acesata a la dispoziție Chiținăului aproximativ 1,9 miliarde de euro prin Planul de reformă și creștere până în 2027. Cum vedeți evoluția sprijinului financiar european pe termen mai lung?
Până în anul 2027, Republica Moldova are la dispoziție toate fondurile europene convenite anterior, inclusiv planul de creștere economică în valoare de 1,9 miliarde de euro pentru următorii trei ani.
În prezent, la nivelul Uniunii Europene începe procesul de planificare a bugetului pentru următorii șapte ani, respectiv perioada 1 ianuarie 2028 – 31 decembrie 2034. Bugetul Uniunii Europene este întotdeauna planificat pe perioade de șapte ani pentru a oferi predictibilitate beneficiarilor.
Este clar că o parte importantă a fondurilor va fi alocată domeniilor precum securitatea, protecția frontierelor, securitatea cibernetică, securitatea energetică și securitatea alimentară. Pentru statele candidate din vecinătatea estică a Uniunii Europene, precum și pentru cele din Balcanii de Vest, există în prezent o sumă estimată la aproximativ 40 de miliarde de euro.
Nu a fost stabilită încă o alocare specifică pentru fiecare stat. Opinia mea este că fiecare stat candidat ar trebui să aibă o sumă fixă rezervată, astfel încât, dacă Republica Moldova îndeplinește reformele și angajamentele asumate, să știe din timp ce resurse financiare îi vor fi disponibile. Nu ar trebui să existe un fond mare din care statele să concureze între ele, ci fonduri dedicate fiecărei țări. În calitate de negociator-șef al Parlamentului European pe acest dosar, voi propune ca fiecare stat candidat să aibă o sumă clar stabilită, garantată odată ce reformele sunt îndeplinite.
Situația din Orientul Mijlociu are un impact major asupra sistemului energetic european, inclusiv în Republica Moldova. Astăzi a fost declarată stare de alertă în sistemul energetic de la Chișinău. Cum intenționează Parlamentul European să consolideze sistemul energetic european și al statelor candidate?
Trebuie să investim mai mult în surse regenerabile de energie și să ne conectăm mai bine sistemele energetice, astfel încât energia să poată fi transferată rapid din zonele unde există surplus către cele unde există deficit. De exemplu, energia eoliană sau solară poate fi transportată mai eficient acolo unde este nevoie.
În același timp, trebuie să diversificăm sursele de aprovizionare și să depindem cât mai puțin de combustibili fosili proveniți din regiuni sensibile sau afectate de conflicte. De asemenea, trebuie să reducem dependența de rute de transport nesigure.
Situația actuală din Orientul Mijlociu, inclusiv tensiunile din zona Strâmtorii Hormuz, nu afectează direct livrările către Uniunea Europeană, deoarece această rută aprovizonează în principal Asia. Totuși, impactul indirect asupra prețurilor este evident. În toate statele membre ale Uniunii Europene vedem creșteri ale prețurilor la energie.
Uniunea Europeană a instituit deja o celulă de criză pentru a analiza ce măsuri suplimentare pot fi luate în următoarele săptămâni pentru a reduce presiunea asupra consumatorilor.
Ce ar trebui să înțeleagă consumatorii de energie din Republica Moldova despre ceea ce face Uniunea Europenă în vederea rezolvării imediate a crizei?
De fiecare dată când Republica Moldova s-a confruntat cu o criză energetică, Uniunea Europeană a intervenit și a oferit sprijin. Am văzut acest lucru și în timpul crizelor energetice din iernile trecute, când Republica Moldova a fost supusă unor presiuni majore.
Și acum, Uniunea Europeană va evalua în zilele următoare ce măsuri pot fi luate cu impact direct asupra pieței. Este adevărat că, atunci când există incertitudine sau când cantitățile livrate sunt mai mici, acest lucru se reflectă în creșterea prețurilor. Cu toate acestea, Uniunea Europeană va căuta soluții pentru a limita aceste efecte și pentru a sprijini consumatorii.
În ceea ce privește prezența trupelor ruse în regiunea transnistreană, are Parlamentul European anumite mecanisme pentru menținerea presiunii diplomatice asupra acestui dosar?
Siegfried Mureșan: În prezent, ne concentrăm în principal pe avansarea agendei de integrare europeană a Republicii Moldova. Este foarte important ca toată lumea să înțeleagă că situația din regiunea transnistreană nu reprezintă un impediment pentru parcursul european al Republicii Moldova.
Negocierile de aderare pot avansa chiar și în contextul actual. O soluție pentru conflictul transnistrean va trebui găsită înainte de aderarea efectivă la Uniunea Europeană, iar evoluțiile vor depinde și de contextul regional.
Parlamentul European va sprijini întotdeauna Republica Moldova cu expertiză diplomatică și politică, însă Uniunea Europeană nu va impune niciodată o soluție pentru situația din așa-nimita regiune transnistreană. Decizia privind modul de gestionare a conflictului aparține autorităților Republicii Moldova. Rolul nostru este să sprijinim și să ajutăm acolo unde este nevoie.
În contextul alegerilor din Ungaria, în aprilie, cum credeți că va fi menținută unanimitatea în Uniunea Europeană în privința extinderii?
Siegfried Mureșan: În primul rând, aș dori să felicit autoritățile de la Chișinău pentru modul în care au gestionat relația bilaterală cu Ungaria în ultimii ani. Datorită eforturilor diplomatice bine gestionate, nu a existat o opoziție activă sau agresivă din partea autorităților ungare față de integrarea europeană a Republicii Moldova.
În prezent, dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, niciun guvern și niciun partid aflat la guvernare nu se opune deschis integrării europene a Republicii Moldova. Aceasta este și o reușită a diplomației moldovenești.
Situația este diferită în ceea ce privește Ucraina, unde poziția prim-ministrului Ungariei este deja cunoscută. Totuși, Republica Moldova nu trebuie să devină victima acestor divergențe. În Ungaria urmează alegeri în curând. După aceste alegeri vom vedea dacă, cu actualul guvern sau cu un altul, vor exista condiții pentru un progres mai rapid în dialogul european.
Un lucru este însă cert: nu vom accepta ca Republica Moldova să devină, pe termen mediu sau lung, captivă poziției niciunui guvern din Uniunea Europeană, mai ales atunci când motivele nu țin de Republica Moldova.Niciun guvern european nu se opune, de fapt, avansării agendei de integrare a Republicii Moldova și atunci nu e corect, din cauza altor subicte, Republica Moldova să fie victimă.
Pe termen lung, înțeleg, ne-am putea aștepta la o eventuală decuplare a Republicii Moldova de Ucraina în parcursul lor european, în eventualitatea în care nu se ajunge la un consens?
Republica Moldova și Ucraina au început împreună acest drum al integrării europene, iar parteneriatul dintre cele două țări este benefic pentru ambele. Cu cât Ucraina avansează mai rapid în procesul de integrare, cu atât este mai bine și pentru Republica Moldova, iar reciproca este valabilă. Totuși, fiecare stat va adera la Uniunea Europeană în momentul în care îndeplinește toate condițiile. Dacă Republica Moldova va îndeplini aceste condiții înaintea altor state, atunci va adera mai devreme.
Domnule Siegfried Mureșan, vă mulțumim pentru interviu!
