ÎN CONTEXT | Modelul baltic pentru R. Moldova: voința politică și sprijinul UE, cheia integrării europene
Experiența statelor baltice arată că integrarea în structurile occidentale este posibilă atunci când există voință politică internă și susținere din partea partenerilor europeni. Succesul aderării depinde nu doar de reforme interne, ci și de capacitatea de a neutraliza influențele hibride care au frânat țara timp de trei decenii, susține directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Mihai Mogâldea.
„Statele care au aderat la Uniunea Europeană (UE) din fostul lagăr socialist au fost ajutate de către Uniunea Europeană și partenerii occidentali să tranziteze cu succes această perioadă. Au fost mai multe reforme, schimbări de ordin social și economic, dar și politic în aceste state, iar aderarea la UE și NATO le-au oferit acestor state contextul necesar pentru a se dezvolta, pentru a crește, pentru a se integra cu succes în structurile occidentale. Președinta Maia Sandu a reiterat faptul că și noi dorim să parcurgem același drum, iar exemplul Lituaniei poate fi urmat cu succes de către R.Moldova”, a declarat Mihai Mogâldea, în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Extinderea – parte a strategiei de securitate a UE
Potrivit expertului, extinderea nu este doar o decizie tehnică, ci și una politică, iar statele membre trebuie să mențină o voință constantă pentru susținerea acestui proces.
„Trebuie să facem toți pașii necesari pentru a nu ne confrunta cu situații în care un stat sau mai multe state din UE să pună bețe în roate procesului de aderare al Republicii Moldova, Ucrainei sau al unui alt stat fără motive obiective. (...) Astăzi este nevoie ca această voință politică să fie activată și ea să existe pe termen mediu și lung în toate statele UE. Iar Letonia dă un exemplu foarte bun în acest sens, fiind unul din avocații țării noastre pe parcursul ultimelor 35 de ani”, a menționat Mihai Mogâldea.
Expertul a atras atenția că lansarea negocierilor de aderare depinde nu doar de reformele interne ale statelor candidate, ci și de consensul politic din interiorul UE: „Mesajul vine într-un context în care în interiorul Uniunii Europene încă nu există acea unanimitate necesară pentru ca negocierile de aderare la nivel politic pentru R. Moldova și Ucraina să fie începute din cauza Ungariei”, a subliniat Mihai Mogâldea.
În acest sens, analistul consideră că evoluțiile politice interne din Ungaria ar putea influența dinamica procesului de extindere al Uniunii.
„Pentru noi alegerile au o miză importantă, ar fi probabil mai bine dacă ar veni opoziția din Ungaria. În primul rând că are obligația și datoria de a readuce Ungaria pe drumul democrației liberale. Ori asta înseamnă că Ungaria va deveni din nou un partener strategic al statelor occidentale în această regiune a Europei. Odată cu acest proces de readucere a Ungariei acolo unde îi este locul, în rândul statelor carefac front comun împotriva invaziei militare ruse, cu siguranță se va găsi susținerea necesară pentru aderarea Ucrainei și a R. Moldova la UE”, a explicat Mogâldea.
Directorul adjunct al IPRE a explicat că procesul de extindere trebuie privit și prin prisma intereselor de securitate.
„Această logică a procesului de extindere a Uniunii Europene trebuie pusă în contextul în care Uniunea Europeană dorește, în primul rând, să-și consolideze propria securitate și apărare, să-și asigure resursele energetice necesare și dorește să devină un actor important din punct de vedere economic prin creșterea acestor capabilități”, a mai declarat Mihai Mogâldea.
Modelul statelor baltice – exemplu pentru R. Moldova
În încheiere expertul a făcut referire și la diferențele dintre evoluția statelor baltice și după căderea regimurilor comuniste și a subliniat determinarea lor politică „pentru a deveni parte a lumii libere și a lumii democratice”.
„Spre deosebire de Letonia, în R. Moldova, în anii ’90, forțele politice prorusești au pus piedică dezvoltării pe această linie și trebuie să recunoaștem acest lucru. Ori multe din aceste încercări ale Rusiei de a deraia țara noastră de pe acest curs de modernizare occidental au fost întreprinse cu ajutorul actorilor interni care au lucrat în R. Moldova în interesul Federației Ruse. Probabil Lituania a știut mai bine cum să anihileze aceste forțe interne. Noi nu am știut. Trebuie să fim mai determinați, mai duri pe dimensiunea cultivării unor valori naționale, cultivării adevărului istoric”, a conchis Mihai Mogâldea.
Integrarea europeană a R. Moldova este „o chestiune de securitate pentru Moldova și pentru Europa”, afirmă președinta Maia Sandu, care a cerut, din Parlamentul Lituaniei, accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE). Discursul a fost rostit în cadrul unei sesiuni solemne a Parlamentului Lituaniei, organizată pentru a marca împlinirea a 36 de ani de la restaurarea independenței acestei țări față de Uniunea Sovietică. Lituania a fost prima republică sovietică ce și-a proclamat independența pe 11 martie 1990, declanșând un proces care a dus ulterior la destrămarea Uniunii Sovietice.
În intervenția sa, Maia Sandu a amintit și faptul că Republica Moldova a fost prima țară din lume care a recunoscut independența Lituaniei, printr-o rezoluție adoptată de Parlamentul de la Chișinău pe 31 mai 1990. Potrivit șefei statului, acel gest a reprezentat un act de solidaritate într-un moment în care Republica Moldova nu era încă un stat independent, dar a ales să susțină dreptul Lituaniei de a-și decide propriul viitor.
Maia Sandu efectuează, în perioada 10-11 martie, o vizită oficială la Vilnius.
CITIȚI ȘI:
