Economic

Cum a schimbat embargoul rusesc din 2006 strategia vinificatorilor moldoveni

imagine simbol
Sursa: imagine simbol

Embargoul impus de Federația Rusă asupra vinurilor moldovenești acum 20 de ani a reprezentat unul dintre cele mai mari șocuri economice atât pentru sectorul vitivinicol cât și pentru economia țării noastre. Decizia autorităților ruse de a interzice importul vinurilor din Republica Moldova și Georgia a fost într-un moment în care producătorii aveau stocuri mari și își planificaseră exporturile către piața rusă. Totuși criza a avut și o parte bună pentru că a impus sectorul să investească în îmbunătățirea calității vinurilor și modernizare.

Odată cu impunerea embargoului de către Federația Rusă asupra vinurilor moldovenești, mulți producători nu doar că au pierdut accesul la principala piață de desfacere, dar au rămas și fără bani pentru vinul deja livrat, a declarat la Moldova 1 șefa Centrului de Inovații în domeniul vitivinicol de la Universitatea Tehnică a Moldovei, Elisaveta Breahnă. Potrivit ei, contractele de export prevedeau achitarea în termen de până la 90 de zile, iar în unele cazuri plățile erau amânate chiar și până la un an. Situația a fost agravată de faptul că industria era extrem de dependentă de piața rusă. În acea perioadă, aproximativ 95% din producția de vin era destinată exportului, majoritatea către țările CSI.

Breahnă spune că piața rusă era foarte atractivă pentru producători deoarece absorbea volume mari de vin, chiar dacă prețurile erau relativ mici comparativ cu piețele occidentale. Criza a determinat însă o transformare majoră a sectorului vitivinicol. Începând cu 2010, au fost inițiate reforme pentru îmbunătățirea calității vinurilor și pentru modernizarea cadrului legal. Un moment important a fost crearea, în 2013, a Oficiului Național al Viei și Vinului, instituție care coordonează promovarea vinurilor moldovenești pe piețele externe, a mai comentat Breahnă.

„După primul embargou, mai mult au fost de acord ca să exporte în Federația Rusă vinăriile din Găgăuzia. În rest, fiecare deja era mai atent. După 2013, undeva 30% din fabrici au dat faliment. Toți aveau datorit și atunci, în 2006, aveau procurat în credit toate inputurile, sticla, cartonul, absolut tot. De aceea, clar că era o bătaie de joc, deoarece, practic, am fost învinuiți că în vinurile moldovenești au fost găsite metale grele și pesticide. Noi am făcut foarte multe analize, nu numai în țară, dar și în Franța, în România, unde nu a fost depistat nimic”, povestește cercetătoarea.

În prezent, aproximativ 55% din exporturile de vin ale Republicii Moldova sunt în țările Uniunii Europene, iar România și Polonia se numără printre principalele piețe. Producătorii moldoveni încearcă totodată să își extindă prezența în Asia, Africa și Japonia, a punctat Elisaveta Breahnă. În opinia ei, riscul unui șoc similar celui din 2006 este mult mai mic în prezent, deoarece industria este mai diversificată și mai competitivă. Totuși, sectorul se confruntă cu alte provocări, precum schimbările climatice și scăderea consumului global de vin. În același timp, cererea se schimbă, consumatorii preferând tot mai mult vinurile albe, spumantele și băuturile cu un conținut mai mic de alcool.

„Fiecare a devenit independent, fiecare vinărie își are dezvoltat marketingul său. Pentru a vinde trebuie să lupți, să lupți pentru fiecare piață, dar lupta merge prin calitatea vinului, pentru a ajunge pe raft într-o țară, acolo nimeni nu te întreabă cum te numești, trebuie să propui pe acest raft un vin, care este deja mai calitativ decât vinurile care se află acolo și aceasta și-au asumat-o. Da, este o concurență între ei, calitatea s-a ridicat”, constată Elisaveta Breahnă.

imagine simbol
Sursa: imagine simbol

Amintim că, în primăvara anului 2006, Federația Rusă a impus un embargo asupra vinurilor moldovenești, invocând probleme de siguranță alimentară. Decizia a afectat puternic sectorul vitivinicol. Un nou embargo a fost introdus de Rusia în septembrie 2013, cu puțin timp înainte ca Republica Moldova să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Doar în 2014, pierderile producătorilor de vin au depășit două milioane de euro.

**CITIȚI ȘI:

Olga Mînzat

Olga Mînzat

Autor

Citește mai mult