R. Moldova a rămas fără peste 1.2 miliarde de tone de apă subterane, timp de cinci ani: „Avem apă bună în mai puțin de jumătate de țară”
Volumele de apă extrase din subteran s-au micșorat în ultimii ani, fapt salutat de ecologiști. Totuși, cantitățile de apă scoase la suprafață anual se ridică la sute de milioane de tone, iar specialiștii atrag atenția că, spre deosebire de apele de suprafață, cele subterane nu se refac.
Datele Ministerului Mediului, prezentate la solicitarea Teleradio-Moldova, arată că volumul total de apă subterană, extras în perioada anilor 2020 - 2024, a constituit peste 1.2 miliarde de tone de apă, cea mai mare cantitate fiind scoasă la suprafață în anul 2022 – aproape 367 de milioane de tone.
Cea mai mare cantitate extrasă a fost apă potabilă și menajeră. Datele oficiale arată o creștere între 2020 și 2022, când volumul extras a ajuns la aproape 366.5 milioane de metri cubi, cel mai ridicat nivel din perioada analizată. După acest vârf, cantitățile au scăzut, în 2023, la peste 310 milioane de metri cubi, și în 2024, la circa 286 de milioane de metri cubi.
Și extracția apelor minerale pentru uz intern a oscilat în ultimii ani, fiind extrase în total 1.5 milioane de tone.
În ceea ce privește apele potabile subterane destinate îmbutelierii, trendul a fost descendent, cu o scădere accentuată între anii 2020 și 2023.
Volumul extras a scăzut de la 121.967 de metri cubi în 2020, la 83.697 de metri cubi în 2023. În 2024, au fost extrase aproape 87 de mii de tone de apă.
Ecologistul Vladimir Garaba a remarcat faptul că întreprinderile care produc apă îmbuteliată, extrăgând-o din straturile de profunzime, și-au micșorat volumul de producție.
„Acest lucru este îmbucurător, deoarece ritmul de extragere a apelor care nu se mai refac natural scade. Apele din râuri sau iazuri se refac datorită ploilor, dar apele subterane profunde nu se refac. Cu cât extragem mai puțin, cu atât mai mult va rămâne pentru generațiile viitoare”, a declarat, pentru Teleradio-Moldova, Vladimir Garaba.
Apele subterane, poluate
Apele de profunzime din majoritatea zonelor nu corespund normativelor sanitare pentru consum direct, mai ales în sudul și centrul R. Moldova, a precizat ecologistul.
„În Chișinău, Orhei și în raioanele de nord, apele sunt bune de băut, însă doar după tratare corespunzătoare. În Taraclia, nu există sondă arteziană care să corespundă normelor. În Hâncești și în unele sate, apa extrasă este tehnică, utilizată doar pentru spălare și scopuri sanitare. În fond, avem apă bună cam în jumătate de țară sau poate ceva mai puțin”, ne-a spus ecologistul.
Potrivit acestuia, stratul în care se află apele conține concentrații mari de metale grele și alte substanțe. Aceste ape nu pot fi băute când concentrațiile de săruri depășesc normele. Acestea pot conține hidrogen sulfurat, amoniac sau alte microelemente dăunătoare sănătății.
Poluarea apelor este determinată atât de factori naturali, cât și de activitatea umană.
„În raionul Criuleni, de exemplu, puțurile arteziene au fost contaminate cu amoniac de către fermele zootehnice din zonă. Oricum, 40.000 - 50.000 de capete din anii trecuți au lăsat amprenta asupra calității apelor”, a constatat specialistul.
Garaba subliniază că măsurile de reducere a poluării sunt posibile prin utilizarea dispozitivelor de filtrare și eliminarea surselor de contaminare.
„Trebuie eliminate sursele puternice de poluare și respectate regulile de control. Unele tipuri de ape poluate nu pot fi transformate în apă potabilă fără tehnologii costisitoare, care sunt de zece ori mai scumpe decât tratarea apei curate. În raionul Taraclia, unde nu există apă, oamenii instalează filtre performante pentru a obține apă potabilă”, a conchis expertul.
Fierberea apei nu este întotdeauna o metodă eficientă
Concentrațiile ridicate de săruri, metale grele, hidrogen sulfurat în apă afectează sănătatea oamenilor, atrage atenția Cristina Bîscal, medic gastroenterolog la Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău.
„Organismul uman conține 70-80% apă, iar aceasta participă la toate reacțiile chimice din corp. Dacă apa este poluată, suferă toate sistemele: digestiv, neurologic, emoțional. Concentrațiile ridicate de săruri, metale grele, hidrogen sulfurat ne afectează sănătatea. Germenii patologici care se dezvoltă mai ales vara pot provoca gastroenterite, enterocolite și patologii cronice de colon. Metalele grele se depozitează în măduva osoasă și pot genera, ulterior, patologii hematologice”, a avertizat gastroenterologul.
Metoda fierberii nu este eficientă împotriva metalelor grele, a precizat Cristina Bîscal.
„Poate fi utilă doar dacă sunt prezenți germeni. Pentru metale grele există filtre de ultimă generație care pot decontamina apa și pot ajuta populația în zonele afectate”, a precizat medicul.
CITIȚI ȘI:
