„Dormim mai puțin, dar plătim cu sănătatea”: Recomandările medicilor, de Ziua Mondială a Somnului
Din dorința de a reuși mai multe într-o zi, tot mai multe persoane își reduc programul de somn la doar câteva ore, convinse că pot recupera odihna pierdută în weekend. Specialiștii avertizează, însă, că organismul are nevoie zilnic de aproximativ șapte-opt ore de somn, iar „recuperarea” orelor pierdute sâmbăta și duminica nu elimină efectele negative asupra sănătății.
„Somnul este o necesitate absolută. În medie, aproximativ 25-30 de ani din viață îi petrecem dormind, adică o treime din viață. De aceea, pentru un adult, șapte-opt ore de somn sunt absolut normale. Atunci somnul este odihnitor și reface toate funcțiile creierului și ale organismului”, a explicat, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1, profesorul Victor Vovc, doctor habilitat în științe medicale la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.
Potrivit specialistului, în timpul somnului, organismul îndeplinește procese esențiale pentru sănătate. Printre acestea se numără și activitatea sistemului limfatic, care are rolul de a elimina produsele reziduale din creier.
„Noi vorbim adesea despre creier, dar în ultimii ani a fost studiat intens și sistemul limfatic care curăță creierul, nu de gânduri, desigur, ci de toxine și de produsele reziduale. Acest sistem funcționează în timpul somnului și trebuie respectat”, a precizat profesorul.
Organismul uman funcționează după un ritm biologic bine stabilit. În jurul orei 4:00 - 5:00 dimineața, începe să fie secretat cortizolul, hormonul care pregătește corpul pentru activitate. De aceea, respectarea unui program regulat de somn este importantă.
„Cercetările au arătat că există persoane care se simt bine dormind doar cinci ore. Totuși, acestea sunt excepții. Pentru majoritatea adulților, norma rămâne de șapte-opt ore de somn. Dormitul doar cinci ore poate fi o particularitate a organismului, dar nu este regula”, a subliniat Victor Vovc.
Profesorul avertizează că reducerea intenționată a somnului pentru a avea mai mult timp pentru activități zilnice poate duce la acumularea unei „datorii de somn”, care nu poate fi recuperată ulterior.
„Unii cred că, dacă în timpul săptămânii dorm mai puțin, vor recupera sâmbăta și duminica. Cercetările arată că nu este așa. Efectele negative rămân”, a explicat specialistul.
De asemenea, organismul uman s-a adaptat de-a lungul a milioane de ani la alternanța dintre zi și noapte, iar acest ritm biologic, numit ritm circadian, influențează nu doar somnul, ci și digestia, funcțiile musculare și multe alte procese fiziologice.
Recomandări pentru un somn sănătos
În contextul Zilei Mondiale a Somnului, marcată anual pe 13 martie, specialistul a atras atenția că programul de odihnă trebuie gestionat cu responsabilitate.
„În general, somnul trebuie, într-adevăr, supravegheat de fiecare persoană, pentru că este somnul nostru și depinde de noi. Desigur, există și factori genetici, dar mai ales factori de adaptare și deprinderi. De exemplu, este bine să nu ne culcăm mai târziu de ora 23:00”, a spus profesorul.
Potrivit acestuia, culcarea târzie reduce perioada de somn reglată de hormonii naturali produși în întuneric. Din acest motiv, specialiștii recomandă evitarea ecranelor și a surselor de lumină înainte de culcare.
Tulburările de somn, un semnal de alarmă pentru sănătate
Medicii atrag atenția și asupra tulburărilor de somn, care pot indica probleme de sănătate. Cele mai frecvente sunt insomniile, care pot fi acute, provocate de stres sau situații dificile, sau cronice, atunci când persistă mai mult de trei luni.
„În multe cazuri, insomnia poate fi și un simptom al depresiei. Din păcate, în ultimii ani, s-a observat o creștere a depresiei, iar tulburările de somn sunt adesea printre primele semne. Dacă o persoană încearcă să își regleze somnul și nu reușește, trebuie să se adreseze medicului”, a menționat Victor Vovc.
O altă problemă frecventă este apneea, o afecțiune caracterizată prin opriri repetate ale respirației în timpul somnului. Persoanele care sforăie pot suferi de această tulburare fără să știe.
„Mulți spun: 'Sforăie ca un viteaz, e sănătos'. În realitate, poate fi exact invers. Apneea în somn înseamnă opriri repetate ale respirației în timpul somnului”, a explicat profesorul.
Potrivit estimărilor, aproximativ 4% dintre bărbații aflați la vârsta activă suferă de această problemă, iar în orașe mari ar putea fi zeci de mii de persoane care sforăie fără să știe că au apnee în somn. Afecțiunea poate provoca somnolență excesivă în timpul zilei și crește riscul de accidente rutiere.
De ce dormim mai puțin odată cu înaintarea în vârstă
Specialistul mai spune că, odată cu înaintarea în vârstă, somnul devine mai scurt și mai fragmentat, deoarece sistemul nervos central se adaptează mai greu la ritmul circadian, iar sensibilitatea la stimuli precum lumina sau zgomotul crește.
„Una dintre recomandări pentru un somn bun este reducerea stimulilor sonori și luminoși în timpul nopții. Somnul este o condiție a vieții normale, la fel ca exercițiul fizic și alimentația sănătoasă”, a subliniat Victor Vovc.
Potrivit specialiștilor, lipsa somnului are consecințe nu doar asupra sănătății individuale, ci și asupra societății, generând costuri economice importante și afectând productivitatea, motiv pentru care tema este promovată constant de organizațiile internaționale de sănătate publică.
CITIȚI ȘI:
