SINTEZA SĂPTĂMÂNII | Situație excepțională pe Nistru; controversatul amendament, la Comisia de la Veneția și blocajul din Găgăuzia, creat de „prietenii de la Kremlin”
Situație excepțională pe râul Nistru, din cauza atacurilor Rusiei în Ucraina. Artera care alimentează cu apă mai multe orașe, inclusiv capitala, a fost poluată cu petrol, în urma atacului cu drone rusești asupra sistemului energetic ucrainean, din 10 martie. Gradul de alertă privind poluarea a fost ridicat, după ce rezultatele testelor de laborator au arătat depășiri în regiunea Naslavcea.
În pofida măsurilor întreprinse de autorități, substanța petrolieră continuă să se reverse în râul Nistru răspândind poluarea. Noi scurgeri de petrol au fost înregistrate în seara zilei de 13 martie. Alimentarea cu apă a fost sistată temporar în mai multe localități din nordul țării. Cantitatea de petrol ajunsă în Nistru este mai mare decât cea estimată inițial - 1.5 tone. România și Ucraina ajută la curățarea râului. În mod previzibil, opoziția moldoveană încearcă să folosească situația pentru a câștiga capital politic.
În lumea care se schimbă dramatic și în care politica forței a revenit în prim-plan, Uniunea Europeană trebuie să devină mai autonomă și mai rezistentă. Iar extinderea este cea mai de succes strategie și cea mai bună investiție geostrategică. E nevoie de pași decisivi pentru ca extinderea să devină o realitate, cu respectarea criteriilor de merit, dar și cu sentimentul de urgență, a declarat președintele Consiliului European, António Costa. Viitorul Republicii Moldova, Ucrainei și al celor șase state din Balcanii de Vest este în cadrul Uniunii Europene, a subliniat oficialul.
Costul neextinderii l-ar depăși pe cel al aderării noilor membri la UE, riscând crearea unor zone geopolitice gri vulnerabile la influențe străine maligne, se arată într-un raport privind strategia de extindere aprobat, miercuri, de Parlamentul European. Deputații au cerut deschiderea rapidă a negocierilor pe capitolele de aderare cu Ucraina și Republica Moldova.
Pentru Republica Moldova, o țară mică, supusă unui atac hibrid activ, la hotarul unui război în plină desfășurare, aderarea la UE nu este doar o chestiune de dezvoltare sau aspirație, ci una de securitate, a declarat președinta Maia Sandu, în plenul parlamentului din Lituania, unde a ținut un discurs de Ziua Restaurării Independenței. Șefa statului a făcut o incursiune în istoria noastră comună - o istorie deloc fericită, marcată de ocupația sovietică și rezistența în fața Rusiei - și a vorbit despre speranța unui viitor european împreună.
Republica Moldova își dorește o implicare cât mai activă a Uniunii Europene în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, inclusiv în crearea fondului de convergență destinat apropierii celor două maluri ale Nistrului, a declarat vicepremierul Valeriu Chiveri, aflat în prima sa vizită la Bruxelles. Despre contribuția financiară a Uniunii Europene se va discuta după ce va fi definitivat mecanismul de implementare a fondului și vor fi estimate contribuțiile interne, inclusiv din taxele vamale și fiscale colectate de la agenții economici din regiunea transnistreană, după eliminarea treptată a facilităților.
Controversatul amendament prin care a fost redus numărul necesar de voturi pentru numirea membrilor internaționali ai Comisiilor de vetting a fost transmis post-factum Comisiei de la Veneția. „Noi nu avem luxul de a sta și a aștepta. Noi am mai avut experiența când am adoptat, ne-am asumat și am expediat legea pentru opinie”, a declarat președintele parlamentului Igor Grosu, la scurt timp după ce Comisia Europeană a invitat Republica Moldova să solicite opinia Comisiei de la Veneția. Comisia Europeană, prin vocea purtătorului de cuvânt, a părut să critice rapiditatea cu care s-a votat amendamentul, în doar o zi, în două lecturi și fără consultări, precum și renunțarea la majoritatea calificată în favoarea celei simple.
Blocajul electoral din Găgăuzia a fost creat de actorii politici de la Comrat și „prietenii lor de la Kremlin”, iar soluția trebuie să respecte legislația Republicii Moldova, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu. Depășirea impasului ar putea depinde de verdictul pe care îl va da Curtea Constituțională sesizată de Ministerul Justiției cu solicitarea de a verifica mai multe norme legale, inclusiv cele care permit Adunării Populare să aprobe componența autorității electorale din autonomie și să stabilească particularitățile organizării alegerilor regionale. Autonomia găgăuză trebuie adusă în cadrul legal al Republicii Moldova ca să nu mai fie folosită în operațiunile hibride ale Rusiei care pun în pericol suveranitatea, independența, integritatea Republicii Moldova și parcursul ei european, afirmă experții.
Retragerea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente a fost aprobată de Guvern, prin denunțarea principalelor trei acorduri ale comunității. Decizia, care mai trebuie adoptată de Parlament, apropie ieșirea totală din CSI, inițiată în 2022, după invazia rusă pe scară largă a Ucrainei. Autoritățile motivează decizia prin încălcarea principiului integrității teritoriale ale comunității de către Federația Rusă și incompatibilitatea prezenței în CSI cu aderarea la Uniunea Europeană. Ieșire din CSI nu va avea consecințe negative asupra mediului de afaceri, nu va afecta economia Republicii Moldova și nici libera circulație a cetățenilor.
