Revista presei internaționale | Țările din Golf cer SUA să continue atacurile împotriva Iranului; Conflictul din Orientul Mijlociu afectează relațiile transatlantice
Presa internațională relatează despre reluarea comunicării directe între Statele Unite și Iran pe tema conflictului din Orientul Mijlociu. Publicațiile străine scriu, în același timp, despre refuzul Marii Britanii, Germaniei și Chinei de a sprijini planul american de deblocare a Strâmtorii Ormuz. Totodată, presa semnalează criza energetică din Cuba și declarațiile lui Donald Trump privind posibila cucerire a insulei.
Statele Unite au reluat comunicarea directă cu Iranul prin emisarul președintelui, Steve Witkoff, și ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, dezvăluie Axios. Potrivit surselor publicației, partea iraniană ar fi solicitat o posibilă încheiere a războiului, însă Washingtonul neagă că ar purta negocieri. Oficialii citați de Axios subliniază că Donald Trump nu e dispus să negocieze de pe poziții slabe și își menține obiectivele inițiale. Agenția de presă Tasnim News, apropiată regimului de la Teheran, îl citează pe șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, care a negat că ar fi cerut Statelor Unite încetarea focului. El a afirmat că Iranul va continua „rezistența fermă” și că războiul trebuie să se încheie în așa fel, încât adversarii să nu mai ia în calcul o nouă agresiune.
Mai multe țări arabe din Golful Persic cer Statelor Unite să continue atacurile asupra Iranului, chiar dacă inițial nu solicitaseră acest lucru, transmite Reuters. Sursele agenției de presă susțin că statele din Golf și-au schimbat poziția după ce Iranul a început să atace nu doar bazele militare americane din regiune, ci și infrastructura lor civilă. Conform unor diplomați citați de Reuters, liderii țărilor din Golf se tem că un Iran bine înarmat ar putea amenința constant resursele energetice, inclusiv prin blocarea îndelungată a Strâmtorii Ormuz, motiv pentru care consideră necesară slăbirea capacităților militare ale regimului de la Teheran. Aceleași surse diplomatice afirmă că Statele Unite fac presiuni asupra țărilor din regiune pentru a se alătura conflictului.
Între timp, Marea Britanie și Germania au refuzat să sprijine planul președintelui SUA, Donald Trump, de deblocare a Strâmtorii Ormuz, transmite The Telegraph. Ministrul britanic al energiei, Ed Miliband, a declarat, citat de publicație, că guvernul de la Londra analizează opțiunile, inclusiv livrarea unor echipamente pentru detectarea minelor, dar nu este pregătit să trimită nave militare. The Telegraph notează că această poziție ar putea tensiona relațiile dintre premierul Keir Starmer și liderul american, Donald Trump. Sky News informează că nici guvernul Germaniei nu e dispus să ofere sprijin militar pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Un purtător de cuvânt, citat de postul de televiziune, a precizat că războiul din Iran nu are nicio legătură cu NATO. Associated Press notează că nici China nu a răspuns solicitării lui Trump de a ajuta la deblocarea Strâmtorii Ormuz. Agenți de presă îl citează pe ministrul de Externe de la Beijing, Lin Jian, care a reiterat apelurile la încetarea ostilităților, subliniind impactul acestora asupra economiei mondiale.
O poziție diferită abordează India, a cărei flotă a intensificat protecția navelor comerciale care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, transmite The Economic Times. Conform publicației, de câteva zile, nave militare indiene escortează navele care transportă petrol și gaze lichefiate, asigurându-le trecerea în siguranță către porturile din India. Operațiunea face parte dintr-o misiune mai complexă, demarată încă în 2019, care implică periodic mai multe nave de război în Golful Persic și în zona Omanului, amintește The Economic Times. În prezent, aproximativ 23.000 de marinari indieni activează pe navele comerciale din regiune pentru a proteja transporturile de petrol și gaze, mai scrie publicația.
Financial Times relatează că războiul SUA și Israelului împotriva Iranului a provocat crize energetice majore, mai ales în Asia de Sud, afectând India, Pakistanul, Bangladesh și Sri Lanka. În India, restaurantele au redus gătitul în ulei, crematoriile trec la cuptoare electrice, iar cetățenii se confruntă cu cozi și prețuri duble pe piața neagră a gazului, notează publicația. Potrivit datelor obținute de Financial Times, Bangladesh a introdus raționalizarea gazului și a închis universitățile, iar Pakistanul a redus programul de învățământ și al instituțiilor publice, majorând prețurile la carburanți. Regiunile dependente de importurile din Golful Persic se confruntă cu scăderi semnificative ale livrărilor de gaz lichefiat, ceea ce afectează producția de energie, îngrășăminte și funcționarea industriei locale, conchide Financial Times.
Iranul a livrat drone Shahed Rusiei, iar ulterior Moscova a contribuit la perfecționarea acestora, a declarat, într-un interviu pentru The Jerusalem Post, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev afirmă că Rusia a dezvoltat între timp propria producție de drone și oferă, la rândul său, sprijin tehnologic Iranului. Kievul ajută statele din Golf afectate de atacurile aeriene ale Iranului prin expertiză în apărarea antiaeriană și este dispus la dialog cu Israelul, a adăugat Volodimir Zelenski în interviul acordat publicației The Jerusalem Post.
The Guardian relatează că premierul belgian Bart De Wever a provocat nemulțumiri în rândul mai multor oficiali europeni după ce a propus normalizarea relațiilor cu Moscova pentru a obține acces la resursele energetice ieftine ale Rusiei. În paralel cu reluarea negocierilor cu Rusia, Bart De Wever consideră că Europa trebuie să își consolideze apărarea, în ciuda criticilor că un asemenea plan ar slăbi unitatea europeană. În replică, miniștrii de externe ai Belgiei și Lituaniei au avertizat că Rusia impune condiții maximaliste și că relaxarea presiunii ar avantaja doar Kremlinul. De Wever a mai fost criticat anterior pentru blocarea utilizării activelor rusești înghețate în sprijinul Ucrainei, remarcă The Guardian.
Frankfurter Allgemeine Zeitung informează că în timpul exercițiilor NATO „REPMUS/Dynamic Messenger 2025”, desfășurate în apropierea coastelor Portugaliei, flota ucraineană a scos la iveală punctele slabe ale forțelor maritime ale NATO. Publicația germană subliniază că, în cadrul manevrelor militare, au fost simulate scenarii de apărare a porturilor și atacuri asupra convoaielor maritime, în care ucrainenii au preluat rolul „inamicului”. Potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung, forțele ucrainene au folosit drone navale rapide Magura V7 pentru atacuri simulate, arătând eficiența armelor autonome combinate cu planificarea și experiența operațională. Exercițiile au evidențiat că NATO nu este încă suficient pregătită pentru astfel de atacuri, mai scrie ziarul, precizând că este prima dată în istoria Alianței când flota ucraineană a coordonat acțiunile „inamicului”, demonstrând rolul tot mai important al Ucrainei în cadrul NATO.
Mai multe agenții de presă își focalizează atenția asupra situației din Cuba, unde sistemul energetic național a suferit ieri o defecțiune, lăsând fără curent aproximativ 10 milioane de oameni. CNN subliniază că actuala criză intervine într-un context de blocadă petrolieră impusă de SUA, care agravează infrastructura energetică deja învechită. Criza energetică a provocat restricții în spitale, limitarea transportului și creșterea prețurilor la combustibil pe piața neoficială, iar locuitorii din Morón au ieșit în stradă pentru a protesta, remarcă CNN. A fost afectat și transportul aerian, iar autoritățile cubaneze au introdus măsuri de urgență, cum ar fi reducerea orelor de studii preuniversitare și amânarea evenimentelor culturale și sportive, notează CNN.
Politico scrie că, pe fondul crizei de combustibil din Cuba provocate de oprirea livrărilor din Venezuela, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că pentru el ar fi „o mare onoare” dacă ar cuceri insula și că poate face cu ea tot ce vrea, inclusiv să încheie un acord cu autoritățile locale sau să acționeze unilateral. Comentariile vin după ce, în ianuarie, Washingtonul a intensificat presiunea asupra Cubei și a lansat operațiuni împotriva președintelui venezuelean Nicolás Maduro, ceea ce a agravat criza economică a insulei, notează Politico. În trecut, Cuba depindea aproape complet de Venezuela pentru importurile de combustibil, iar Trump afirmă că intervenția sa a oprit aceste livrări. Activiști cubanezi și americani au cerut presiuni suplimentare asupra guvernului comunist de la Havana pentru a provoca schimbarea conducerii țării, relevă Politico.
