Oamenii din nordul țării, nevoiți să caute soluții alternative. Cererea pentru apă îmbuteliată și produsele de uz casnic a crescut în magazine
Este a cincea zi în care locuitorii din nordul țării se confruntă cu o criză acută de apă potabilă, după sistarea pompării apei din râul Nistru. Analizele de laborator confirmă în continuare prezența substanțelor poluante în apă, peste limitele admise, motiv din care fără apă rămân locuitorii din Naslavcea, cei din raioanele Soroca, Florești, Sângerei și locuitorii municipiului Bălți. Oamenii sunt nevoiți să caute soluții alternative, iar cererea pentru apă îmbuteliată și produse de uz casnic a crescut semnificativ în magazine.

Oamenii stau la cozi la autocisternele cu apă aduse în oraș pentru a-și asigura necesarul zilnic. În oraș sunt dislocate 15 autocisterne și 8 remorci, care vor fi alimentate periodic din raioanele apropiate, inclusiv din sonde și de la operatori privați.
„Mult irosim apă pentru că trebuie pentru mâncare, spălat. Nu avem deja putere să ducem apa. Avem nevoie de apă, să fie apă, dar să nu stăm fără apă. Dar dacă acolo trebuie să se filtreze”.
„Este apă, în oraș se aduce, situația cred că se rezolvă. Aceasta așa primele zile când încă oamenii nu înțeleg ce se întâmplă. Dacă se va hotărî în săptămâna aceasta, va fi bine”.
O altă soluție sunt fântânile din municipiu. Mulți vin cu mai multe recipiente, de la sticle la ligheane, pentru a-și asigura rezervele necesare pentru consumul zilnic.
„Luăm apă de la fântână. De la magazin iau pentru băut, de aici pentru spălat, tot ce trebuie în casă. La fântâna aceasta este foarte bine, nu e rând mare, luăm apă, mulțumim Domnului”.
„Greu cu copil mic, dar ne descurcăm. După ce am aflat că la fântână este gratis, venim aici mai des”.
„Din fântână luăm. Eu locuiesc aici și este o fântână arteziană și este apa bună. Chiar și de la robinet când era apă, eu mă duceam de la fântână să iau apă. E greu, trebuie să speli hainele, să faci baie”.
„Greu, mai ales dacă ai copii mici acasă. Eu locuiesc aici, am copil mic, trebuie baie, am copil la școală, de patru, cinci ori pe zi vin”.
Administratorii de magazine spun că se înregistrează o cerere mai mare atât pentru vesela de unică folosință, cât și pentru apă.
„Pentru ce produse a crescut cererea? - Pentru produsele de uz casnic, căldări, veselă de unică folosință, din motiv că oamenii nu au apă, se folosesc veselă de unică folosință. În ultimele zile, des procură, a crescut considerabil”.
În cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale de astăzi, 17 martie, responsabilii au anunțat că pomparea apei va fi în continuare oprită, din cauza nivelului de populare atestat de probele de laborator.
„În aceste condiții, nu putem pompa apă în sistem. Dacă am face acest lucru, am introduce în rețeaua consumatorilor apă contaminată cu substanțe precum toluen și benzen, ceea ce este inacceptabil”, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.
„Am discutat cu autoritățile locale despre modalitățile de a redeschide accesul la anumite sonde arteziene și a identifica și alte resurse disponibile, locale, pentru ca populația din Bălți să nu simtă lipsa acută de apă. Nu putem la moment să deschidem și să reconectăm stația de captare Bălți - Soroca, tocmai pentru că ne pasă de sănătatea oamenilor”, a menționat Serghei Diaconu, șeful Centrului Național de Management al Crizelor.
În același timp, primarul municipiului Bălți, Alexandr Petkov, a declarat că problema nu constă doar în aprovizionarea cu apă de la Nistru, ci și în gestionarea defectuoasă a întreprinderii Apă-Canal Bălți.
„Astăzi am găsit dovadă a ceea ce am spus. Avem chiar lângă oraș, am găsit cel puțin 500 de tone de apă potabilă, 500 de tone de apă, am găsit cel puțin patru sonde. Aceste sonde liber pot fi conectate la sistemul orășenesc. Am vorbit cu procurorul Bălți, șeful Serviciului de Informații și Securitate a Direcției regionale Nord referitor la acest dezmăț”, a spus primarul de la Bălți.
Amintim că Guvernul a instituit stare de alertă de mediu pe bazinul Nistrului pentru 15 zile, începând cu 16 martie, măsura având caracter preventiv și vizând limitarea impactului asupra mediului și prevenirea riscurilor pentru sănătatea populației.
CITIȚI ȘI: