Revista Presei | Avertisment MAI București: Moldovenii cu domiciliul în România, la o adresă cu peste 10 persoane, riscă să rămână fără cartea de identitate
Reluarea alimentării cu apă potabilă a localităților din nordul țării, avertismentul Ministerului de Interne de la București pentru moldovenii care vor să obțină sau să preschimbe cartea de identitate, sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Criza de pe Nistru: alimentarea cu apă, reluată treptat în Bălți, Soroca, Sângerei și Florești, titrează Europa Liberă. Ultimele analize au arătat că apa „este în limite sigure pentru consum”, a spus premierul Alexandru Munteanu. El a adăugat că alimentarea este reluată „etapizat, cu control strict la fiecare etapă”, după ce intervențiile de la stația de captare Cosăuți și din localități „au dat rezultate”. Totuși, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență îndeamnă populația la prudență sporită, pentru a evita riscurile de îmbolnăvire, și recomandă să nu consume apa în primele 48 de ore, scrie TVR Moldova. Asta, din cauza sedimentelor depuse în conducte și în mecanismele sistemului de alimentare, care pot provoca tulburarea apei sau apariția unui miros neplăcut.
Concentrația poluantului în apa râului Nistru era de 40 de ori mai mare decât norma admisibilă. IPN propune declarația directorului adjunct al Administrației Naționale „Apele Moldovei”, Radu Cazacu. Oficialul a explicat că specialiștii de mediu au intervenit pentru a limita impactul poluantului asupra apei potabile, dar pentru regiunea de nord a țării, acțiunile au fost tardive. Potrivit lui, grație ajutorului specialiștilor din România a fost prevenit dezastrul în care substanțele petroliere ar fi ajuns în centrul țării, fapt ce ar fi pus în pericol asigurarea capitalei cu apă.
Pe Radio Chișinău vedeți comentariul expertei Gabriela Revenco, care demontează falsurile despre poluarea Nistrului promovate de unii politicieni și de agenți ai propagandei ruse. Printre cele mai răspândite falsuri se numără teoria camionului cu combustibil răsturnat la Otaci, vehiculată pe canale anonime de Telegram, dar și de către unii politicieni. Cercetătoarea subliniază că această teorie nu rezistă unui minim test logic, deoarece primele pete de poluare au apărut în localitatea Naslavcea, situată la aproximativ 30 de kilometri în amonte de Otaci. Potrivit expertei, întreaga campanie de dezinformare urmărește crearea unui haos informațional menit să dezbine societatea și să mențină Republica Moldova în sfera de influență a Moscovei, iar acțiunile Rusiei, care au generat criza apei cad, sub incidența terorismului ecologic.
O posibilă poluare a fost semnalată pe râul Bîc, în zona străzii Albișoara din Chișinău, unde autoritățile au depistat o scurgere suspectă provenită din sistemul de canalizare pluvială. Cotidianul.md scrie că originea exactă a substanței rămâne, deocamdată, necunoscută. Potrivit întreprinderii Apă Canal, în urma verificărilor la fața locului s-a stabilit că lichidul se scurge dintr-un colector de canalizare pluvială, iar în zonă persistă un miros specific de produse petroliere. Instituția a sesizat deja organele de drept, precum și autoritățile de mediu, „Apele Moldovei” și Agenția de Mediu, solicitând investigarea cazului, identificarea sursei poluării și tragerea la răspundere a celor vinovați.
Ministerul de Interne de la București avertizează cetățenii moldoveni, cu domiciliul în România, la o adresă cu peste 10 persoane, că riscă să rămână fără cartea de identitate. Detalii ne oferă RFI. Avertismentul vine după ce în spațiul public au apărut informații legate de așa-zise verificări suplimentare pentru cetățenii din R. Moldova, Ucraina, Federația Rusă și alte state din spațiul ex-sovietic, care dețin cetățenia română și vor să obțină sau să preschimbe cartea electronică de identitate. Începând cu 31 martie 2025 funcționează la nivel național Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă – SIIEASC, platforma care permite verificarea acurateței informațiilor înregistrate începând cu 1 ianuarie 1921 în registrele naționale de stare civilă. Publicația precizează că, în lupta cu oligarhii ruși, România a lăsat fără carte de identitate peste 100 de mii de moldoveni, în ultimii doi ani, după ce Parlamentul de la București a modificat legislația privind evidența și actele de identitate ale cetățenilor români.
Regiunea transnistreană ar putea rămâne încă 30 de zile în stare de urgență economică, din cauza dificultăților de aprovizionare cu gaze naturale, titrează Newsmaker. Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a semnat un „decret” în acest sens. Documentul a fost transmis deja spre examinare Sovietului Suprem nerecunoscut din regiune și susținut de așa-zisa comisie de profil. Conducerea secesionistă motivează prelungirea stării de urgență prin persistența problemelor economice „grave”, care ar fi provocate de „reducerea semnificativă a livrărilor de gaze naturale” în regiune. Solicitarea lui Krasnoselski urmează să fie examinată de Sovietului Suprem în ședința din 20 martie, în regim online.
Fostul vicepreședinte al raionului Hîncești și soțul Liudmilei Vartic, care a murit pe 3 martie 2026, după ce a căzut în gol de la etajul 11 al unei clădiri din capitală, Dmitri Vartic, a publicat un mesaj video în care și-a expus opinia cu privire la acuzațiile de abuz, care ar fi condus la sinucidere. Ziarul de Gardă scrie că Dmitri Vartic a respins „în totalitate toate acuzațiile care ii sunt aduse în spațiul public și spune că sunt neadevărate și nefondate. Toate aceste acuzații de grabă, de tăinuire, sau de violență, sunt falsuri. Toate acestea nu au o bază probatorie. Majoritatea acestor acuzații sunt alcătuite și distribuite în mediul online de către persoane care nu pot fi identificate, deoarece acestea sunt niște profiluri false”, a spus fostul vicepreședinte al Consililui Raional Hîncești.
Sărăcia, inegalitatea și lipsa protecției sociale nu lovesc doar în cetățeni, ci și în sistemul democratic al unei țări. Este una dintre concluziile participanților la conferința dedicată Cartei Sociale Europene, un tratat al Consiliului Europei care garantează drepturile omului. Jurnal.md propune un reportaj de la evenimentul, desfășurat la Chișinău, cu participarea oficialilor moldoveni și ai blocului comunitar au vorbit despre riscurile sociale care pot fi exploatate pentru a slăbi instituțiile statului. Secretarul general al Consiliului Europei a menționat că sărăcia în rândul copiilor și presiunea tot mai mare asupra drepturilor lucrătorilor arată cât de importantă rămâne Carta Socială Europeană.
Sistemul de gestionare a deșeurilor medicale din Republica Moldova se confruntă cu provocări majore, în condițiile în care anual sunt generate până la 3.500 de tone de astfel de deșeuri. Moldova 1 propune o analiză la acest subiect. Capacitățile limitate de tratare, costurile ridicate și lipsa unor soluții pentru anumite tipuri de resturi periculoase afectează eficiența procesului și implică riscuri pentru sănătatea publică și mediu. Mai mult, potrivit responsabililor din domeniu, aproximativ 15% din totalul deșeurilor medicale sunt periculoase și necesită tratament special.
Între timp, Spitalele din Chișinău depozitează în frigidere deșeurile anatomopatologice, în lipsa unor soluții de eliminare. Europa Liberă scrie că Primăria capitalei spune că legislația nu mai permite înhumarea acestora la Cimitirul „Sf. Lazăr”, iar Ministerul Sănătății anunță că e în căutare de soluții, inclusiv prin incinerare. Problema a fost discutată în cadrul audierilor publice organizate de Comisia parlamentară pentru mediu, climă și tranziție verde. Potrivit directoarei Institutului de Medicină Urgentă, Diana Manea, lipsa unei alternative funcționale a dus la acumularea deșeurilor în instituții, ceea ce implică costuri suplimentare pentru achiziția și întreținerea echipamentelor de refrigerare.
