Revista presei internaționale | SUA trimit trupe suplimentare în Orientul Mijlociu; Ungaria refuză să deblocheze sprijinul financiar pentru Ucraina
Presa internațională analizează riscurile escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, unde Statele Unite trimit forțe suplimentare pentru a-și întări prezența în regiune. Publicațiile străine urmăresc și impactul conflictului asupra pieței globale a energiei și securității regionale. Agențiile de presă relatează, totodată, despre tensiunile politice din Europa și dificultățile pe care le întâmpină în deblocarea sprijinului financiar pentru Ucraina.
Mai multe țări din Golf, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Arabia Saudită și Bahrain, au raportat în ultimele ore noi atacuri cu rachete și drone iraniene, transmite BBC. Autoritățile au avertizat populația asupra activării sistemelor de apărare antiaeriană și au cerut respectarea măsurilor de siguranță. În Arabia Saudită, mai multe drone au fost interceptate și distruse, iar în Bahrain au fost declanșate sirenele de alarmă. Oficialii din regiune, citați de BBC, acuză Iranul pentru atacurile îndreptate împotriva infrastructurii energetice, semnalând pagube materiale provocate de resturile rachetelor și dronelor doborâte de sistemele de apărare aeriană.
Pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Iranul, Statele Unite trimit forțe suplimentare în Orientul Mijlociu, informează Newsmax. Potrivit publicației, mii de militari și mai multe nave echipate cu avioane de luptă și tehnică militară sunt deja în drum spre regiune pentru a consolida prezența americană. Aceste forțe ar putea participa atât la operațiuni militare, cât și la eventuale intervenții pe uscat, inclusiv în zone strategice legate de infrastructura petrolieră iraniană, detaliază Newsmax. Publicația precizează că suplinirea forțelor navale are loc inclusiv după retragerea din zonă a unui portavion afectat de un incendiu.
Conflictul din Orientul Mijlociu a provocat perturbări majore pe piața globală a gazului natural lichefiat, afectând în special țările în curs de dezvoltare și generând riscuri tot mai mari pentru Europa, scrie Bloomberg. Agenția menționează că, după un atac cu drone iraniene, în Qatar a fost închisă uzina Ras Laffan, ceea ce a dus la întreruperi semnificative în livrări. Blocajele din Strâmtoarea Ormuz și distrugerile din regiune au provocat noi creșteri ale prețurilor la energie și apariția unor crize locale de combustibil și gaze. Analiștii citați de Bloomberg avertizează că, dacă aceste perturbări vor continua, piața globală ar putea intra rapid în deficit, cu efecte comparabile sau chiar mai grave decât criza energetică din 2022.
Statele Unite ar putea ridica sancțiunile asupra petrolului iranian aflat deja în tranzit, pentru a tempera creșterea prețurilor la energie. Anunțul a fost făcut de ministrul american de finanțe, Scott Bessent, într-un interviu acordat postului Fox Business. Potrivit lui Bessent, măsura ar urma să aducă pe piață aproximativ 140 de milioane de barili, echivalentul a 10–14 zile de livrări, și să stabilizeze temporar prețurile. Intervențiile militare ale SUA și Israelului au blocat trecerea petrolului prin Strâmtoarea Ormuz, iar Iranul a închis oficial acest coridor strategic, remarcă Fox Business. Aceeași sursă notează că administrația americană ar fi anticipat posibila închidere a strâmtorii și pregătește măsuri pentru a preveni efectele asupra pieței globale.
Războiul împotriva Iranului ar putea submina serios poziția președintelui american Donald Trump și ar putea face politica sa și mai dură, scrie The Economist. Analiștii intervievați de publicație consideră că actualul conflict este una dintre cele mai periculoase provocări pentru Trump. Experții susțin că Iranul deține inițiativa și, în ciuda declarațiilor lui Trump despre „victorie”, situația este departe de a fi încheiată. Iranul păstrează potențialul militar și exercită presiuni asupra economiei globale, remarcă analiștii citați de The Economist. „În orice caz, timpul este de partea Iranului, care atacă transportul maritim și infrastructura energetică, influențând prețurile petrolului și având, în același timp, resursele necesare pentru a continua conflictul. Influența lui Trump pe scena internațională slăbește, iar aliații NATO nu i-au susținut cerințele dure. Liderii mondiali s-au obișnuit deja cu maniera dură a lui Trump și acum învață să-i reziste”, subliniază publicația. „Un președinte slăbit este mai periculos și ar putea căuta „victorii” în alte regiuni prin acțiuni și mai dure, care vor avea efecte electorale negative pentru republicani, aceștia riscând să piardă în toamnă controlul asupra Congresului”, conchide The Economist.
Consiliul European a condamnat ferm atacurile Iranului asupra țărilor din Orientul Mijlociu, exprimându-și solidaritatea față de statele afectate, informează The Wall Street Journal. Publicația notează că liderii UE reuniți ieri la Bruxelles au remarcat că protejarea spațiului aerian și a navigației maritime sunt priorități esențiale pentru stabilitatea regiunii. Consiliul a salutat inițiativele statelor membre de a garanta libertatea de trecere prin Strâmtoarea Ormuz, acțiuni care ar urma să fie aplicate atunci când vor permite condițiile. Pentru a preveni efectele unei crize regionale asupra Europei, UE s-a angajat să folosească toate mijloacele diplomatice, juridice și financiare disponibile pentru a menține securitatea și a evita problemele migratorii, conchide The Wall Street Journal.
Liderii Uniunii Europene nu au reușit să-l convingă pe premierul Ungariei, Viktor Orban, să renunțe la blocajul unui credit de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, scrie Politico. Potrivit publicației, discuțiile au fost purtate ieri la summit-ul Consiliului European de la Bruxelles și au durat aproximativ o oră și jumătate, însă nu au dus la un acord clar. Politico notează că președintele Consiliului European, António Costa, a criticat poziția Budapestei, care cere, în schimbul deblocării sprijinului financiar destinat Ucrainei, reluarea livrărilor de petrol rusesc către Ungaria prin conducta „Drujba”. Publicația amintește că această conductă, care tranzitează Ucraina, a fost avariată la sfârșitul lunii ianuarie de atacurile aeriene rusești și urmează a fi reparată cu fonduri europene.
Negocierile pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, mediate de Statele Unite, vor fi reluate la sfârșitul acestei săptămâni, dar este esențial ca Rusia să nu revină la discuții cu impresia că poziția ei s-a consolidat. Potrivit Unian, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis acest mesaj ieri, prin videoconferință, la summitul Consiliului European. Zelenski a avertizat, citat de aceeași sursă, că Moscova ar putea fi încurajată să-și înăsprească pretențiile din cauza unor factori precum creșterea prețurilor la petrol și un eventual deficit de rachete antiaeriene destinate Ucrainei, pe care europenii le cumpără de la americani. Unian subliniază că liderul de la Kiev a accentuat necesitatea urgentă de a sprijini Ucraina, inclusiv prin furnizarea rachetelor pentru sistemele de apărare aeriană Patriot și deblocarea pachetului european de 90 de miliarde de euro.
