Produsele locale, între stimulente și obligații: Două proiecte au trecut de prima lectură în Parlament
Parlamentul a aprobat, în prima lectură, două proiecte de lege care vizează dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare cu produse agroalimentare, ambele prezentate drept soluții pentru susținerea producătorilor locali. Deși vizează același scop – reducerea numărului de intermediari și sprijinirea economiei locale – cele două inițiative propun mecanisme diferite.
Primul proiect examinat a fost cel înregistrat cu nr. 21 din 11 februarie 2026, prezentat de deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe.
Acesta definește lanțul scurt ca un circuit în care între producătorul primar și consumatorul final nu există mai mult de un singur intermediar. Proiectul pune accent pe transparență în relația cu marile rețele comerciale, pe un registru al operatorilor din lanțurile scurte, pe un logo de identificare și pe posibilitatea de a oferi punctaj suplimentar la achizițiile publice pentru produsele provenite din astfel de lanțuri.
În prezentarea sa, Radu Marian a spus că proiectul nu urmărește să impună cote obligatorii, ci să creeze un mecanism funcțional prin care producătorii locali să aibă acces mai ușor la piață.
„Scopul nostru este simplu: ca drumul de la fermă la masa consumatorilor să fie cât mai scurt, produsele să fie cât mai proaspete, iar profitul să rămână în buzunarul producătorului și nu să se piardă în comisioane inutile. În general, ceea ce noi vrem să facem este să oferim un canal de distribuție pentru cei care nu au acces la raft, pentru cei care au, în mod normal, o poziție mai slabă în negociere”, a declarat deputatul PAS.
Radu Marian a criticat ideea cotelor minime obligatorii pe raft, susținând că o asemenea formulă ar putea crea probleme juridice și comerciale.
„Noi aplicăm un instrument european, preluat din Franța, Italia, România, prin care să susținem producția locală, unul care să nu facă discriminare față de alte companii și alți comercianți. Repet, orice măsură protecționistă, delimitarea la raft, delimitarea exporturilor, va duce la faptul că vom avea măsuri restrictive împotriva produselor noastre și tot noi suferim”, a afirmat deputatul.
Deputatul socialist Petru Burduja a spus că inițiativa nu rezolvă problema agricultorilor locali. Modul în care este construit proiectul poate lăsa producătorul dependent de intermediari și de condițiile impuse de marile rețele comerciale.
„În viziunea noastră, proiectul ca idee este bun. Însă mecanismul lasă loc de întrebări. Intermediarii sunt selectați nu de producători, ci de centrele de comercializare”, a remarcat Burduja.
Al doilea proiect votat a fost cel cu nr. 3 din 21 ianuarie 2026, prezentat de deputata DA, Ana Țurcanu-Oboroc. Inițiativa propune cote minime pentru prezența produselor locale în rețelele comerciale, o bază de date digitală pentru producători și obligații mai clare pentru instituțiile statului și pentru retail.
În plen, Ana Țurcanu-Oboroc a legat proiectul de experiența sa personală și a spus că problema producătorilor locali nu este doar una de producție, ci mai ales de acces pe piață.
„Producătorul autohton trebuie susținut, în primul rând, de instituțiile statului, prin achiziții locale”, a declarat deputata.
Ea a apărat și partea cea mai controversată a proiectului, legată de stabilirea cotelor la raft pentru produsele autohtone.
„Circa 80% din populație procură produsele din rețele. Omul vine târziu acasă și nu are când să meargă la piață, merge la magazinul din imediata apropiere și poate caută un produs autohton, vrea să cumpere un produs autohton, dar nu găsește. Sunt struguri din Portugalia și prune din Etiopia”, a spus Țurcanu-Oboroc.
Proiectul a fost susținut și de deputata comunistă Vera Cernega, care a spus că, din punctul ei de vedere, această inițiativă răspunde mai bine nevoii de comercializare a producției locale.
„Anume proiectul numărul 3 îi dă o garanție producătorului ca el, pentru viitor, să știe de ce inputuri are nevoie, câtă forță de muncă, unde o să vândă pentru că problema nu este cum să producem, ci unde să vindem”, a declarat Cernega.
De cealaltă parte, reprezentanții PAS au avertizat că proiectul opoziției riscă să fie greu de aplicat și să genereze costuri suplimentare. Potrivit deputatei PAS Victoria Belous, inițiativa pare atractivă în discurs, însă presupune deficiențe de implementare.
„Vom merge în comisie și o să vă arăt pas cu pas ce înseamnă proiectul dumneavoastră și ce costuri are. Și atunci o să vă dați seama cât costă ceapa”, a spus Belous.
În final, ambele proiecte au fost aprobate în prima lectură. Proiectul nr. 21/2026 a fost votat de 65 de deputați, iar proiectul nr. 3/2026 a fost susținut de 73 de deputați.
La propunerea Comisiei economie, buget și finanțe, în procesul de pregătire pentru examinarea în lectura a două, acestea vor fi comasate, de bază fiind proiectul majorității parlamentare.
CITIȚI ȘI:
