Diaspora R. Moldova, mai proromână și mai unionistă: 60.8% ar vota la referendum pentru unirea cu România
O majoritate relativă a cetățenilor Republicii Moldova ar vota pentru unirea cu România la un eventual referendum organizat „duminica viitoare”, cu o proporție de 44% în rândul respondenților din țară și de 60.8% în rândul moldovenilor din diasporă. Datele sunt reflectate într-un sondaj al companiei de cercetări sociologice Ates Research.
„În cazul unui referendum, opțiunea DA ar câștiga cu 55–58%”, a declarat cercetătorul și doctorul în economie Iulian Gramațki, la o conferință de presă pe 25 martie.
Potrivit acestuia, „diaspora este considerabil mai proromână, mai unionistă și mai bine informată”.
Împotriva unirii cu România ar vota 39.2% dintre respondenții din țară și 24.3% din diasporă. Ceilalți nu au decis dacă vor participa la un astfel de referendum sau nu au răspuns.
În eșantionul din Republica Moldova, unde au fost chestionate 1.078 de persoane din 320 de localități, 37% dintre respondenți cred că unirea cu România ar aduce mai multe avantaje, față de 33% de respondenți care au spus că ar fi mai multe dezavantaje.
În diasporă, dintre cei 235 de intervievați, 52.1% cred că unirea Republicii Moldova cu România ar aduce mai multe avantaje. De menționat că, peste hotare, sondajul s-a desfășurat în 12 țări cu cea mai mare prezență la alegerile parlamentare din septembrie 2025.
Printre principalele avantaje ale unirii, respondenții au menționat beneficii de ordin economic: pensii și salarii mai mari, acces liber la locuri de muncă, libera circulație și dezvoltarea economiei.
Cel mai des dezavantaj invocat a fost pierderea suveranității și independenței, cu un procent practic similar în Republica Moldova și în diasporă, urmat de tensiuni interetnice și ruperea legăturilor cu Rusia.
Întrebați în ce perioadă de timp ar putea fi realizată unirea, cel mai frecvent răspuns în rândul respondenților care cred în acest deziderat este „în următorii 2–4 ani”.
Rolul decisiv în realizarea unirii este atribuit cetățenilor, apoi clasei politice din Republica Moldova și, abia după aceasta, forțelor externe, ceea ce, potrivit lui Iulian Gramațki, arată că „respondenții sunt totuși încrezători că ei sunt cei care exercită suveranitatea și decid asupra unor asemenea chestiuni de interes național, mai mult decât cineva din exterior”.
„Am întrebat care sunt principalele obstacole sau impedimente în calea realizării unirii Republicii Moldova cu România și una dintre concluziile de bază ale acestui studiu este că, pe locul întâi, apare opțiunea că populația din Republica Moldova nu dorește unirea. Aceasta era percepția dominantă în spațiul public, ea a fost enunțată și de clasa politică de la conducere, precum și de mass-media și formatorii de opinie. Iar acest mesaj a pătruns”, a remarcat Iulian Gramațki.
Cercetătorul menționează totuși că realitatea este diferită, iar numărul mai mare al respondenților care se declară în favoarea unirii combate percepția că populația nu și-ar dori unirea.
Cercetarea evidențiază și o creștere a identității naționale românești, „a celor care se declară etnici români, vorbitori de română, care spun că românii și moldovenii sunt același popor”.
În eșantionul din Republica Moldova, aproape 15% s-au declarat etnici români și aproape 65% etnici moldoveni. În diaspora, proporția celor care se declară români este dublă, de circa 32%.
„În recensământul din 2024, proporția celor care s-au declarat români este de 8%”, a subliniat Iulian Gramațki.
Un rezultat curios, remarcat de cercetător, este că 10% dintre respondenții din Republica Moldova nu cunosc ce înseamnă etnie. În diaspora, respondenții sunt mult mai bine informați la acest capitol.
În ceea ce privește limba vorbită, 44.2% dintre respondenții eșantionului din Republica Moldova au menționat româna și 40% limba moldovenească. Spre deosebire de recensământ, cei care declară că vorbesc limba română sunt acum pe locul întâi, iar în diasporă proporția lor este mult mai mare, de circa 72%.
Iulian Gramațki a evidențiat faptul că procentul susținătorilor unirii este mai mare decât procentul celor care se declară români, ceea ce arată că „identitatea națională nu este unicul argument care îi determină pe unii să susțină unirea”.
„Avem 80% de susținători ai unirii printre alegătorii Partidului Acțiune și Solidaritate, două treimi printre cei cu viziuni proeuropene și doar 15% în rândul minorităților etnice, iar aici, probabil, ar putea fi țintite campaniile de informare”, a conchis cercetătorul, spunând că acestea ar putea crește proporția unioniștilor.
Șefa companiei de cercetări sociologice Ates Research & Consulting, Veronica Ateș, a precizat că marja de eroare a cercetării este de 3% la nivel național și de 6% peste hotare.
CITIȚI ȘI.
