Revista presei | Cum a influențat Unirea din 27 martie 1918 parcursul R. Moldova până în prezent? Mitul Unirii cu „pușca la tâmplă”
De pe primele pagini ale publicațiilor naționale aflăm care sunt cele mai actuale probleme din sistemul judecătoresc, cum a reușit R. Moldova să facă față deficitului anunțat de curent electric pentru ziua de vineri, și ce impact a avut Unirea Basarabiei cu România în 1918 pentru evoluția ulterioară a acestui teritoriu.
Presa națională semnalează că sistemul judecătoresc din Republica Moldova se confruntă cu o criză acută de personal. Constatările au fost scoase în prim plan în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor de vineri. Postul public de televiziune, Moldova 1, notează că deficitul se estimează la aproximativ 130 de magistrați la nivel național. Instanțele de judecată se confruntă cu o criză acută de cadre, în condițiile în care doar 388 din 524 de funcții de judecător sunt ocupate, precizează postul de televiune. Cea mai gravă situație se înregistrează la Curtea Supremă de Justiție, unde sunt ocupate doar jumătate dintre posturi, mai scrie Moldova 1. Volumul mare de lucru și demisiile din cauza evaluărilor externe sunt motivele principale care au generat această criză de personal, semnalează magistrații.
Criza acută de personal duce la suprasolicitarea magistraților și la creșterea volumului de muncă, notează Jurnal.md. Situația a fost semnalată în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, în contextul în care reforma justiției este considerată esențială pentru parcursul european al țării, remarcă publicația. Președintele CSM, Sergiu Caraman, a anunțat că au fost propuși spre numire 51 de noi judecători dintr-un total de 76 de candidați și că au fost introduse unele măsuri de sprijin, precum majorarea valorii de referință și compensații pentru chirie și transport. Judecătorul Vladislav Gribincea a recunoscut că ritmul de lucru este nesustenabil. „Programul începe la ora 8 dimineața și se termină la 10 seara. Nu este ok, dar deficitul de personal este foarte mare”, a spus magistratul, adăugând că situația s-ar putea îmbunătăți dacă vor fi numiți noi judecători în următoarele 12–18 luni.
Uniunea Europeană va extinde sprijinul pentru reforma justiției cu încă 5 milioane de euro, a anunțat în timpul întrevederii cu ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, Comisarul european pentru Democrație, Justiție, Statul de Drept și Protecția Consumatorilor, Michael McGrath, scrie Ziarul de Gardă. Comisarul a mai anunțat și lansarea, în următoarea perioadă, a proiectului e-Justiție. În cadrul acestuia, pe parcursul a trei ani, R. Moldova va primi un suport de 4 milioane de euro, resurse financiare care vor contribui la accelerarea transformării digitale a sistemului de justiție, menționează sursa citată.
Între timp, pe primele pagini ale publicațiilor naționale mai citim că R. Moldova a reușit să evite deconectările de curent electric prognozate pentru vineri, 27 martie, găsind surse pentru acoperirea deficitului cauzat de avarierea liniei Isaccea - Vulcănești. Totuși, autoritățile avertizează că situația rămâne instabilă, atrage atenția Europa Liberă.
Energocom, Ministerul Energiei, Moldelectrica, împreună cu operatorii de transport din România și Ucraina, și alături de partenerii europeni și regionali, au reușit să realocheze capacitățile comerciale necesare pentru acoperirea consumului, se spune în anunțul făcut de compania „Energocom”. Surse din domeniul energetic, au declarat pentru NewsMaker, că cota totală de import de energie electrică pentru Moldova și Ucraina este de aproximativ 2450 MW, dintre care circa 15% revin Moldovei. Această cotă se distribuie în funcție de numărul liniilor de interconectare cu UE — Moldova având doar o linie. „Când Ucraina nu utilizează întreaga capacitate, Energocom evaluează ce rămâne și ne oferă nouă restul”, a explicat o sursă NM.
„Republica Moldova a reușit să evite deconectările de energie electrică, datorită economiilor realizate de cetățeni și eforturilor comune între autorități și companiile energetice. Astfel, stabilitatea sistemului energetic a fost menținută, iar consumul de energie a scăzut cu 3% în ultimele zile”, a anunțat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, citat de TV8.
Instituirea stării de urgență în domeniul energetic în Republica Moldova a fost exploatată rapid de propaganda rusă printr-un amestec de omisiuni deliberate, distorsionări și narațiuni false, atenționează Stop Fals. În timp ce unele surse au trecut sub tăcere cauza reală a avariei – atacurile cu drone rusești asupra liniei electrice Isaccea-Vulcănești, care traversează teritoriul Ucrainei – altele au prezentat decizia autorităților drept dovadă de „incompetență”, instrument de manipulare sau pretext pentru restrângerea drepturilor cetățenești. S-a încercat, totodată, transferul vinei Rusiei pentru avarierea liniei electrice pe Ucraina, mai scrie Stop Fals.
Din presă mai aflăm că prețurile la carburanți continuă să crească, în cazul motorinei cu 1,1 lei – cea mai mare creștere de la începutul lunii, când s-a declanșat criza din Golful Persic, semnalează Europa Liberă.
De pe site-ul agenției IPN aflăm că cursele de transport pentru pasageri au fost reluate în toată țara, iar traficul se desfășoară în regim normal, asigurând conexiunea între toate localitățile. Agenția Națională Transport Auto a anunțat că au intrat în vigoare tarifele provizorii pentru serviciile regulate de transport, aprobate în ședința extraordinară de joi a Guvernului. Totuși, transportatorii susțin că noua formulă de calcul nu le permite să reia toate cursele, invocând acoperirea insuficientă a costurilor, notează agenția de știri.
Agricultorii moldoveni se pregătesc pentru un sezon agricol dificil și cer sprijin în fața scumpirii carburanților, titrează RFI. Pentru o țară în care agricultura rămâne unul dintre cele mai importante sectoare economice și asigură locuri de muncă pentru o mare parte a populației rurale, majorările bruște ale prețurilor la carburanți generate de conflictul din Orientul Mijlociu riscă să afecteze nu doar producția agricolă din 2026, ci și prețurile alimentelor pe termen mediu, atrage atenția autorul articolului. Fermierii avertizează că, fără intervenții rapide, sezonul agricol ar putea deveni unul dintre cele mai dificile din ultimii ani, mai scrie RFI.
După o perioadă îndelungată de hibernare, în 2026 problema transnistreana pare să fi primit un nou impuls, constată analistul politic Ion Tăbârță, într-o analiză publicată de Veridica. „Dinamizarea dosarului transnistrean poate fi explicată prin doi factori majori care au intervenit în ultima perioadă. Primul, începând cu 1 ianuarie 2025, modelul economic al regimului separatist de la Tiraspol, bazat pe folosirea gazelor naturale primite gratuit din Rusia, a încetat să funcționeze, odată cu decizia Ucrainei de nu mai permite tranzitarea teritoriului său de către gazul rusesc. Decizia Ucrainei a înrăutățit situația economică în stânga Nistrului și dus la creșterea dependenței Tiraspolului de Chișinău. Al doilea factor, începerea negocierilor tehnice de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, inevitabil va aduce schimbări în situația care s-a creat de-a lungul anilor în relația Chișinău-Tiraspol”, opinează Ion Tăbârță.
„Convergența” după model transnistrean: oferta care inversează logica reintegrării – e titlul unui editorial semnat de jurnalistul NordNews, Vitalie Cazacu. „Așa-numitul ministru de externe de la Tiraspol, Vitalii Ignatiev, a declarat pentru presa rusă că apropierea dintre Chișinău și regiunea transnistreană ar trebui să înceapă prin modificarea statutului lingvistic al Republicii Moldova: acordarea calității de limbă de stat pentru rusă, ucraineană și „moldovenească”, alături de … limba română. În paralel, el a calificat drept „inadmisibile” inițiativele Chișinăului privind extinderea predării în limba română cu grafie latină în școlile din regiune și a respins Fondul de convergență, considerat o acțiune unilaterală. (...) Contradicția apare la nivelul definiției convergenței. Pentru Chișinău, convergența presupune extinderea cadrului constituțional și instituțional existent în Republica Moldova asupra regiunii separatiste. Pentru Tiraspol, însă, convergența înseamnă adaptarea acestui cadru la realitățile deja instituite în regiune. În acest sens, propunerea privind limbile nu este o concesie, ci o inversare a logicii de reintegrare: statul Republica Moldova ar urma să preia modelul regiunii”.
În ziua de 27 martie numeroase publicații naționale au readus în actualitate semnificația Zilei Unirii Basarabiei cu România din 1918. RFI o citează pe președinta Maia Sandu, care a subliniat că „adevărul istoric trebuie știut și rostit”. „Pasul curajos de acum 108 ani a dat neamului nostru puterea de a rezista identitar în fața ocupației sovietice ulterioare, de a-și duce mai departe tradițiile, limba română, de a-și cere locul binemeritat ca parte a lumii libere”, a mențional Maia Sandu. „După o lungă ocupație a pământului nostru de Imperiul Rus, care a încercat să ne șteargă identitatea, limba, demnitatea națională, Unirea din 1918 a însemnat o reîntoarcere vitală în familie. Cine știe care era soarta noastră azi dacă nu se înfăptuia acel act istoric?”, se întreabă șefa statului, citată de numeroase insituții de presă.
Portalul Deschide.md publică mesajul prim-ministrului Alexandru Munteanu, dedicat celor 108 ani de la unirea Basarabiei cu România. Potrivit șefului Executivului, astăzi, cetățenii sărbătoresc nu doar cei 108 ani de la Unire, dar și un prezent în care malurile Prutului sunt tot mai aproape – prin proiecte care schimbă viața fiecărui cetățean – de la grădinițe moderne și poduri ce ne conectează fizic, până la sprijinul necondiționat în parcursul european al R. Moldova.
De la Unirea din 1918 la prezent. Cât de importantă este România în dezvoltarea R. Moldova? – aflăm dintr-un amplu articol publicat de Ziarul de Gardă. Astăzi, în 2026, România nu este doar un stat vecin cu care împărtășim o istorie comună, ci și principalul partener comercial al R. Moldova, oferind constant sprijin și solidaritate ori de câte ori este nevoie, comentează publicația. Anatol Țăranu, analist politic: „În 1918 am fost capabili să răsturnăm un regim colonial. Este adevărat că acesta a fost restabilit după 22 de ani, însă acel răgaz ne-a permis să ne păstrăm ființa națională și conștiința identitară. Dacă astăzi R. Moldova există ca un stat european, cu o identitate națională românească, acest lucru se datorează în mare parte Unirii din 1918. Evenimentele de atunci au făcut ca acest spațiu, în special Basarabia, să nu fie complet deznaționalizat în urma politicilor promovate de imperiul rus”, subliniază Anatol Țăranu.
Ludmila Tihonov, doctoră în istorie și conferențiară universitară: „Basarabia nu era un stat, ci o provincie transformată într-o gubernie a Imperiului Rus, iar Unirea de la 27 martie 1918 cu România a însemnat enorm. A fost o revenire acasă, la patria mamă, o reîntoarcere în familie, alături de frații noștri. Unirea a adus schimbări fundamentale: s-a revenit la învățământul în limba română, după ce, încă din 1867, autoritățile ruse interziseseră educația în limba română în Basarabia”.
Unirea Basarabiei cu România, la 27 martie 1918, a fost o „măreață și miraculoasă revenire” prin care „am revenit la matrice”, constată istoricul Ion Varta, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, citat de Moldova 1. „Această parte a Moldovei de la Est a fost dezbinată. 105 ani a fost o perioadă cumplită pentru românii basarabeni, dar au rezistat în ciuda tuturor incertitudinilor. Am avut parte de o mișcare absolut admirabilă, în care s-au regimentat reprezentanții diferitelor categorii sociale, cu o suită întreagă de boieri. Deci este vorba de zeci și zeci de boieri de rang înalt care s-au opus cu vehemență politicilor de deznaționalizare, de rusificare. Aveau în spate răzeșii și țăranii noștri. Clerul a făcut istorie și s-a opus cu toată cunoștința tuturor tentativelor de a rusifica populația băștinașă prin intermediul bisericii”, a declarat Ion Varta, la Moldova 1.
Iar de pe TVR Moldova aflăm că pe 27 martie la Craiova, în curtea Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”, a fost dezvelit bustul marelui poet Grigore Vieru. Momentul a marcat împlinirea a 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România, remarcă postul de televiziune. La eveniment au participat reprezentanți ai lumii academice și membrii familiei Vieru. Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a subliniat importanța proiectelor culturale de suflet, amintind că astfel de momente adună patrioți români din toate colțurile lumii.„Iată că Grigore Vieru a trecut Prutul; iată că există acum un pod care îi poartă numele, iată că are statui dincolo de Prut, inclusiv aceasta de aici, de la Craiova. Ne bucurăm că orașul nostru se îmbogățește cu o nouă statuie care îi aparține, în primul rând ca patriot român, lui Grigore Vieru”, a precizat Lia Olguța Vasilescu.
În preajma zilei de 27 martie, propaganda rusă lansează anual campanii concertate pentru a denigra Unirea Basarabiei cu România. Anul 2026 nu a făcut excepție, constată Agora. „Unirea din 1918 a fost un act de autodeterminare, votat de reprezentanți legitimi și confirmat prin participarea largă a populației. Procesul geopolitic a fost complicat, amenințările externe reale, iar consolidarea controlului a implicat tensiuni. Aceasta este realitatea istorică, nu povestea simplistă și emoțională pe care Pahomova o propune. Moldova trebuie să promoveze educația istorică corectă, să investigheze agenda ascunsă a celor care denaturează trecutul și să recunoască complexitatea perioadei interbelice fără a nega legitimitatea votului din 1918”, comentează Laurențiu Pleșca.
„Sperietoarea Unirii”: Cum este folosită frica pentru a influența opinia publică? – analizează și Observatorul de Nord. Potrivit publicației, Unirea Republicii Moldova cu România este unul dintre subiectele predilecte ale unor politicieni de la noi, ca parte a manipulării informaționale. (...) Cu toate că în spațiul online circulă tot mai multe mesaje care asociază Unirea cu pierderi majore de teritoriu, de identitate, de securitate sau de bunăstare, în realitate argumentele indică că de fapt ar fi invers, conchide autorul articolului.
În fine, de pe TV8 aflăm că vremea se schimbă brusc la final de săptămână. Meteorologii prognozează ploi în toată republica și temperaturi mai ridicate. Se întâmplă din cauza unui ciclon sudic care aduce cu el o masă de aer cald și umed, explică TV 8.
