Securitatea ecologică, dependentă de rețele moderne de canalizare. Ministerul Mediului: Avem nevoie de investiții majore
Securitatea resurselor de apă devine tot mai importantă pentru R. Moldova, în contextul schimbărilor climatice și riscurilor crescute de secetă. Totodată, criza de pe Nistru arată vulnerabilitățile R. Moldova în gestionarea poluării. Poluarea de pe Nistru a fost ținută sub control cu ajutorul României, însă pentru alinierea la standardele europene sunt necesare investiții majore în canalizare și stații de epurare, susține Aurelia Donos, șefă interimară de direcție la Ministerul Mediului.
„Ministerul Mediului are sarcina de a implementa planurile de gestionare pe bazinul fluviului Nistru, pe bazinul Dunării și Marea Neagră. În aceste planuri, avem măsuri de a îmbunătăți starea apei - atât a corpurilor de suprafață, cât și a corpurilor de apă subterană. Aceste intervenții vizează curățarea râurilor, chiar și acțiuni de amenajare a gunoiștilor pentru a nu polua apele subterane, iar apele pluviale să nu fie deversate în râurile noastre mici și mai mari. Ministerul întreprinde măsuri pentru a preveni deteriorarea tuturor corpurilor de apă, de a le aduce la o stare bună, așa cum este și obiectivul nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a explicat Aurelia Donos, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Criza cu care ne confruntăm după poluarea Nistrului a demonstrat că R. Moldova este încă vulnerabilă la gestionarea unor astfel de situații: „S-a demonstrat că putem, ne-am mobilizat și ținem sub control această poluare pe râul Nistru. Deja putem să împărtășim experiența noastră și cu alte țări. Datorită colaborării foarte strânse cu România, s-a intervenit foarte rapid și le mulțumim căci am ținut sub control și am remediat situația poluării”.
Întrebată ce pași concreți mai trebuie întreprinși pentru a ne alinia pe deplin cerințelor Uniunii Europene în domeniu, reprezentanta Ministerului Mediului a menționat că „cele mai mari poluări ale resurselor de apă sunt apele insuficient epurate”.
„Împreună cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, avem de lucrat cot la cot pentru a avea sisteme de canalizare funcționale, precum și a construi stații de epurare a apelor uzate, care să fie deversate în corespundere cu standardele Uniunii Europene. Poluatori sunt și nitrații, fertilizanții utilizați în agricultură și aici vom veni cu recomandării către agricultori de a utiliza fertilizanți cât mai bio și în cantități cât mai mici pentru a nu avea surse de poluare. În plus, avem și fermele, lucrăm și cu fermierii pentru a-i consulta și a promova protecția resurselor de apă care sunt vitale. Se lucrează intensiv și cu autoritățile publice locale pentru a fi construite gunoiști autorizate, după toate tehnologiile, acestea să fie proiectate cu sisteme de impermeabilizare, menite să blocheze scurgerea levigatului și să prevină contaminarea pânzei freatice”, a subliniat Aurelia Donos.
Potrivit funcționarei, pentru a dezvolta sistemele de canalizare și a construi stații de epurare conform standardelor Uniunii Europene sunt necesare „surse financiare enorme”: „Partenerii externi ne vin în ajutor cu sprijin permanent pentru a implementa ambițiile pe care le are R. Moldova în domeniul apei”.
Cooperarea transfrontalieră în protejarea resurselor de apă este eficientă, iar colaborările între țări ne ajută să facem schimb de experiență, susține Aurelia Donos.
„Noi avem două râuri mari transfrontaliere, avem Acordul cu România pe bazinul Prut, Dunăre, Marea Neagră, și Acord cu Ucraina pe bazinul fluviului Nistru, precum și un acord trilateral cu România și Ucraina pe bazinul Prut. Cu România avem o colaborare mult mai strânsă, căci suntem, până la urmă, frați și ne ajutăm unul pe altul. Cu Ucraina, mai avem încă de lucru pentru a ajunge la aceleași relații ca și cu România”, a conchis Aurelia Donos, la Radio Moldova.
Autor: Natalia Mogîldea
