Revista presei internaționale | SUA anunță că obiectivele împotriva Iranului au fost atinse; Rusia își izolează informațional populația
Evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și impactul acestuia asupra situației geopolitice și economice globale rămân principalele teme abordate de publicațiile străine. Agențiile internaționale de presă scot în evidență estimările președintelui american Donald Trump privind încheierea conflictului, precum și condițiile în care ar putea avea loc încetarea focului. Pe lângă evoluțiile din Orientul Mijlociu, publicațiile internaționale analizează și alte dosare majore, de la tensiuni geopolitice în Europa până la efectele conflictelor asupra infrastructurii energetice și a controlului informației.
Publicațiile occidentale scot în prim-plan noile declarații ale președintelui american Donald Trump, potrivit căruia Statele Unite și-au atins obiectivul în Iran. Associated Press notează că Trump s-a arătat convins că Teheranul nu va obține arme nucleare și că o eventuală schimbare de regim ar putea surveni în urma plecării actualilor lideri. Conform aceleiași surse, Trump a estimat că operațiunea militară împotriva Iranului ar putea continua încă două-trei săptămâni, precizând că încheierea unui acord cu regimul de la Teheran nu este esențială în acest moment. Între alte declarații ale liderului de la Casa Albă, consemnate de agențiile internaționale de presă, se regăsește și cea potrivit căreia Statele Unite își vor retrage trupele din Orientul Mijlociu doar atunci când vor considera că Iranul nu mai are capacitatea de a dezvolta arme nucleare. Mai mult, Trump a anunțat că Statele Unite nu vor mai sprijini alte țări care importă petrol și combustibil prin Strâmtoarea Ormuz, sugerând că acestea ar trebui fie să se descurce pe cont propriu, fie să achiziționeze resurse direct de la americani.
Emiratele Arabe Unite se pregătesc să ajute SUA să deschidă prin forță Strâmtoarea Ormuz, transmite The Wall Street Journal. Potrivit surselor publicației, Emiratele promovează ideea unei coaliții internaționale și nu exclud participarea la o operațiune militară chiar și fără o decizie a Consiliului de Securitate al ONU. Planul ar viza deminarea strâmtorii și asigurarea securității navigației, chiar dacă Iranul a amenințat deja cu lovituri asupra infrastructurii statelor din Golf în cazul implicării acestora de partea Statelor Unite, notează The Wall Street Journal. Ziarul amintește că strâmtoarea Ormuz rămâne o arteră-cheie a energiei globale, prin care trece aproximativ 20% din petrol, în timp ce Statele Unite își consolidează prezența militară în zona Golfului Persic, unde au trimis deja al treilea portavion.
După o lună de conflict între SUA și Iran, apar tot mai multe indicii că administrația Donald Trump întâmpină dificultăți serioase în atingerea obiectivelor sale strategice, constată Foreign Policy. Publicația face referire la un sondaj Pew Research, care arată că 61% dintre americani nu aprobă acțiunile președintelui în legătură cu războiul, în timp ce doar 37% le susțin. Pe plan militar, Statele Unite și Israel au provocat pierderi semnificative Iranului, însă acesta a păstrat controlul asupra situației, continuând atacurile și atrăgând noi actori în conflict, precum rebelii houthi din Yemen, remarcă Foreign Policy. Războiul a generat efecte economice și geopolitice globale, inclusiv creșterea prețurilor la energie, slăbirea poziției internaționale a SUA și intensificarea criticilor, în contextul în care obiectivele inițiale ale Washingtonului rămân în mare parte nerealizate, conchide publicația.
La începutul conflictului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului părea că avantajul este de partea forțelor americane și a aliaților săi, însă Teheranul a reușit să-și transforme resursele limitate în pârghii de presiune și să preia inițiativa strategică, scrie CNN. Potrivit analiștilor citați de postul american de televiziune, Donald Trump are opțiuni limitate, printre care o posibilă ocupare a insulei Khark sau relaxarea sancțiunilor pentru a relansa diplomația. Experții avertizează că răbdarea liderului american este pe sfârșite, iar lipsa progreselor diplomatice ar putea duce la o escaladare dificil de controlat. În același timp, influența Iranului crește prin presiunea exercitată asupra Strâmtorii Ormuz, iar ambele părți trebuie să acționeze prudent pentru a evita un deznodământ catastrofal, conchide CNN.
Politico scoate în prim-plan avertismentul transmis de comisarul european pentru energie Dan Jørgensen, potrivit căruia Europa se confruntă cu o criză energetică de durată din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. El a îndemnat populația să economisească energie, inclusiv prin munca de acasă și reducerea utilizării transportului. Comisarul european a subliniat, citat de aceeași publicație, că situația este gravă și că revenirea la normal nu va avea loc rapid, chiar dacă actualul conflict s-ar încheia curând. Oficialul a cerut statelor UE să accelereze dezvoltarea surselor regenerabile pentru a-și asigura independența energetică, în timp ce mai multe țări europene au adoptat deja măsuri pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la combustibili, relevă Politico.
Reuters relatează despre consecințele loviturilor repetate ale dronelor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse, inclusiv asupra terminalelor petroliere care complică semnificativ exporturile de țiței. În ultimele zile, terminalele din regiunea Leningrad aflate la Marea Baltică au fost vizate de mai multe atacuri cu drone, relevă Reuters, estimând că Rusia întâmpină mari probleme privind restabilirea exporturilor prin porturile baltice Ust-Luga și Primorsk, afectate de atacuri.
În același context, publicația poloneză Interia Wydarzenia amintește că prin porturile Primorsk și Ust-Luga din Marea Baltică trece aproximativ 30% din exportul de petrol al Rusiei. Analiștii citați de publicație recunosc impactul atacurilor ucrainene asupra logisticii ruse, dar consideră exagerate estimările președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit căruia Rusia ar fi pierdut până la 60% din potențialul de export prin portul Ust-Luga. Analizele indică utilizarea de către Ucraina a unor atacuri masive cu drone, dificil de interceptat, inclusiv aparate de tip AN-196 capabile să lovească ținte la până la 1000 km, unele incidente fiind raportate și în state vecine precum Estonia, Finlanda și Letonia, scrie Interia Wydarzenia. Deși efectul direct asupra veniturilor Kremlinului este limitat pe termen scurt, atacurile provoacă perturbări în sectorul energetic rus, ceea ce ar putea reduce în timp finanțarea războiului, constată Interia Wydarzenia.
The Guardian relatează că, după scurgerea unei convorbiri între miniștrii de externe ai Ungariei și Rusiei, Péter Szijártó și Sergey Lavrov, lideri europeni au reacționat dur, acuzând guvernul maghiar că se subordonează politic Moscovei, influențând sancțiunile UE. Potrivit The Guardian, premierul Poloniei Donald Tusk a calificat situația „extrem de îngrijorătoare”, iar oficiali din Irlanda și Cehia au numit relațiile Budapestei cu Rusia drept inacceptabile și periculoase pentru securitatea europeană. Potrivit aceleiași publicații, președintele ceh Petr Pavel a cerut reevaluarea relațiilor cu Ungaria, invocând riscuri privind schimbul de informații sensibile în cadrul UE și NATO. The Guardian amintește că Peter Szijjártó ar fi discutat cu Moscova despre sancțiuni și i-ar fi transmis detalii confidențiale din interiorul UE, acuzații pe care Budapesta le-a negat, deși însuși ministrul maghiar de externe a confirmat existența contactelor pe care le-a numit „obișnuite”.
Aceste dispute reflectă un context mai larg de competiție geopolitică și control al informației, în care și Rusia își ajustează propriile politici interne privind accesul la internet și fluxul de informații. The New York Times scrie că noile întreruperi și blocări ale internetului în Rusia au alimentat temerile că Vladimir Putin ar putea izola complet utilizatorii ruși și consolida controlul statului asupra internetului. Autoritățile justifică aceste măsuri prin motive de securitate, invocând protecția împotriva atacurilor cu drone ucrainene, însă experții intervievați de The New York Times consideră că ele pot reprezenta și testări pentru gestionarea eventualelor tulburări interne. Blocările repetate au generat perturbări majore în viața cotidiană, determinând oamenii să recurgă la alternative precum plățile în numerar, transportul informal și revenirea la metode analogice de comunicare, în timp ce unele servicii digitale au devenit temporar inutilizabile, notează ziarul. În paralel, autoritățile ruse au restrâns treptat libertatea internetului prin interzicerea sau limitarea unor platforme occidentale și prin extinderea supravegherii și a controlului, ceea ce indică o posibilă orientare către un model de „internet suveran” mai strict controlat de stat, mai scrie The New York Times.
