ÎN CONTEXT | „Sperăm la o schimbare de putere la Budapesta, iar Chișinăul trebuie să fie gata de orice scenariu”, avertizează experții
Cancelariile europene urmăresc cu atenție evoluția alegerilor parlamentare din Ungaria, o țară care a provocat deseori disensiuni în interiorul blocului comunitar. Din perspectiva impactului asupra parcursului său european, Chișinăul aplică o strategie diplomatică inteligentă în raport cu statele considerate sceptice, constată expertul în politică externă Mihai Isac.
„Să luăm în considerare faptul că întreaga Europă își ține răsuflarea atunci când vorbim despre alegerile din 12 aprilie, Bruxelles-ul, dar și alte cancelarii europene, speră la o schimbare la putere la Budapesta și vedem că Republica Moldova a adoptat o strategie destul de inteligentă în relația cu Ungaria, fără a încerca să forțeze mâna Budapestei”, a declarat Mihai Isac, în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Analistul susține că vizita șefei statului în Slovacia reprezintă un pas strategic important pentru a securiza voturile din Consiliul European.
„De asemenea, am văzut o recentă vizită a președintelui Maia Sandu în Slovacia, un alt stat considerat un posibil oponent al aderării Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Când analizăm discursul politic al premierului Orbán și al altor înalți oficiali din administrația sa, putem sesiza că nu există opoziție directă ori indirectă a Ungariei față de aderarea Republicii Moldova. E un sentiment de incertitudine”, a menționat Isac.
Analiza mediului de securitate european scoate la iveală și îngrijorările liderilor de la Bruxelles cu privire la jocurile de culise orchestrate de Kremlin.
„Există la nivelul elitelor din Uniunea Europeană acuzații cu privire la implicarea serviciilor de spionaj de la Moscova în alegerile parlamentare din Ungaria. Vedem, de asemenea, o serie de poziții publice ale Ungariei, inclusiv blocarea sprijinului pentru Ucraina menit să o ajute să reziste mai bine în fața agresiunii Federației Ruse”, a subliniat Mihai Isac.
Despre modul în care Uniunea Europeană intenționează să rezolve blocajele de la Budapesta, expertul susține că marile cancelarii occidentale „pregătesc mecanisme”.
„O mare parte din cancelariile europene au început să adopte alte metode de negocieri, alte formarea unor grupuri aparte în care Ungaria să fie treptat exclusă. Uniunea Europeană va identifica un mijloc prin care acest veto al Ungariei va fi ocolit și atunci când vine vorba de declanșarea negocierilor politice cu Chișinăul și Kievul, în acest moment, Republica Moldova trebuie să fie pregătită de oorice scenariu, inclusiv de scenariul decuplării de Ucraina”, a concluzionat Mihai Isac la Moldova 1.
La scrutinul din 12 aprilie din Ungaria, lupta se dă între regimul lui Viktor Orbán și opoziția condusă de Péter Magyar. Campania electorală este extrem de tensionată, fiind marcată de acuzații reciproce de manipulare a sondajelor, denigrare și temeri privind contestarea rezultatelor. Cele două tabere își aduc acuzații de ingerință externă: Orbán susține că rivalul său este „o marionetă a Bruxelles-ului și a Kievului”, în timp ce Magyar afirmă că premierul încearcă să se mențină la putere „cu ajutorul lui Putin”.
În timp ce sondajele indică o cursă umăr la umăr, la Bruxelles se anticipează continuarea blocajelor sistematice din partea Budapestei. Având în vedere că relația Ungariei cu UE a fost marcată de tensiuni majore, după ce Orbán a blocat un pachet de ajutor de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, UE analizează înăsprirea regimului de confidențialitate al documentelor pentru a preveni scurgerile de informații.
De asemenea, surse ale The Washington Post au relatat că ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, ar fi promovat interesele Kremlinului în Uniunea Europeană, îndeplinind instrucțiuni ale oficialilor guvernului rus, dintre care principalul ar fi fost omologul său, Serghei Lavrov. Acest lucru reiese dintr-o scurgere de convorbiri telefonice dintre cei doi miniștri, publicată într-o investigație comună realizată de The Insider, Frontstory, VSquare, Delfi Estonia și ICJK. Ulterior, premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că Budapesta „informa în detaliu Moscova despre reuniunile Consiliului UE”, motiv pentru care Bruxelles-ul a început să limiteze participarea Ungariei la astfel de întâlniri.
CITIȚI ȘI:
