ÎN CONTEXT | Programul „Prima Casă”, între politici de stat, sprijin social și presiunea pieței imobiliare
Programul „Prima Casă” rămâne un instrument util, dar necesită o adaptare la realitățile actuale. Fără o regândire a mecanismelor de finanțare și o corelare mai bună a politicilor de stat pe termen lung, acesta riscă să alimenteze dezechilibrele din piața imobiliară, în loc să le corecteze. Concluziile aparțin expertului WatchDog, Ștefan Bejan și au fost prezentate în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT, de la Moldova 1.
În esență, programul a facilitat accesul la locuințe și „a stimulat creșterea”, constată expertul. Pe de altă parte, a contribuit indirect la creșterea prețurilor pe piața imobiliară.
„Un credit de 2,2 milioane de la bancă, trebuie să achiți o rată de 18.000 de lei pe lună timp de 30 de ani. E ceva gestionabil pentru o familie în care ambii soți lucrează și au salarii medii pe economie, adică ar avea un venit lunar în familie de 30 și ceva de mii de lei, dar nu toate familiile au aceste venituri. Acest lucru afectează familiile vulnerabile, mulți au mizat pe acest suport din partea statului. Și întrebarea mea este: în ce fel și-a planificat Guvernul banii pentru anul 2026 din moment ce aceștia au expirat deja în primul trimestru. Este un eșec. Trebuie să înțelegem că nu este vorba de zeci de mii de oameni. Anul acesta au fost 600 de cereri”, a declarat Ștefan Bejan.
Deși statul garantează împrumuturi mai mari, explozia prețurilor la imobile face aproape imposibilă găsirea unui apartament decent cu două camere în capitală care să se încadreze în suma maximă admisă de program. De asemenea, expertul constată că: „cea mai importantă componentă a acestui program era compensația pe care o pot primi lunar beneficiarii și aceasta a dispărut”.
„Programul are două componente: cea de garanție și cea a compensațiilor oferite de către Guvern. Pentru mine ca familie tânără și care au aplicat la acest program este mai importantă compensația lunară. Pentru fiecare familie, la o bancă lunară de 16-18 mii de lei să-ți dea statul 2.000 de lei e un plus destul de important. Acum, legat ca statul oferă garanții 100 de procente din prețul evaluării apartamentului, dar nu mai mult de 2,5 milioane de lei. Dacă încercați să vă luați un apartament cu două camere, o să fie foarte greu să găsiți un apartament sub 2,5 milioane de lei. Deci, prețurile sunt foarte mari”, a subliniat expertul WatchDog.
Despre infrastructura urbană, Bejan menționează bătălia dintre administrația capitalei și Executiv, care blochează inclusiv implementarea proiectelor sociale: „Am văzut această lipsă de conlucrare între autoritățile centrale și cele locale. Este o confruntare continuă între primăria Chișinău și Guvern, iar aceasta ne afectează pe toți”.
Acesta mai evidențiază un decalaj masiv între creșterea reală a populației din Chișinău și ritmul insuficient al construcțiilor noi.
„Oamenii caută să cumpere apartamente cât mai aproape de centrul orașului, pentru că există și cealaltă componentă a transportului. Din cauza faptului că transportul public este cum este în Chișinău, oamenii caută să cumpere și cât mai aproape. Conform recensământului din 2024, populația a crescut cu 140.000 oficial. Mai adăugăm aici oamenii care nu sunt înregistrați, dar trăiesc în Chișinău, cum sunt eu și nu au viza de reședință. Aici mai adăugăm câteva zeci de mii de ucraineni și atunci această cifră ar sări de 200.000. Să presupunem că trei persoane stau într-un apartament în medie, asta înseamnă câteva zeci de mii de apartamente care ar fi trebuit să fie construite în această perioadă”, a detaliat Bejan.
În final, expertul a recomandat măsuri de stimulare a dezvoltatorilor, însă își exprimă temerea că evenimentele economice internaționale vor continua să afecteze prețurile locuințelor. „Luând în calcul noile realități, cu creșterile de preț la petrol, transport și la materiale de construcție, mi-e frică că această corecție se va amâna și practic prețurile la imobiliare vor continua să crească”.
„Trebuie văzute soluții, discutate și analizate, așa încât să fie rezolvată această problemă. Pentru că o locuință pentru o familie tânără este o mare problemă astăzi în Republica Moldova și este unul dintre factorii pentru care tinerii preferă să plece. Chiar dacă au crescut salariile față de acum 10 ani, sunt mai accesibile creditele, totuși vorbim despre prețuri foarte mari. Și noi trebuie să rezolvăm această problemă, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii. Poate statul să deblocheze terenuri, să le dea la prețuri preferențiale companiilor imobiliare, dezvoltatorilor”, a conchis Ștefan Bejan la Moldova 1.
Programul guvernamental „Prima Casă” a fost lansat în martie 2018 și a fost periodic revizuit. În 2024 a fost lansată versiunea „Prima Casă Plus”, care a extins numărul beneficiarilor, a crescut de aproape trei ori plafonul maxim de garantare și a majorat perioada maximă a creditului până la 30 de ani.
Din 1 aprilie, Programull „Prima Casă” a sistat recepționarea cererilor noi pentru componenta de compensații, ca urmare a epuizării bugetului alocat pentru anul curent. Plafonul programului pentru anul 2026 este de 130 de milioane de lei, dintre care 10 milioane sunt alocate pentru garanțiile de stat, iar 120 de milioane de lei au fost destinate compensațiilor.
Măsura nu afectează însă acordarea garanțiilor de stat pentru creditele ipotecare, fără a beneficia însă de suportul financiar pentru acoperirea parțială a ratelor.
Prin Programul guvernamental „Prima Casă” sau „Prima Casă Plus” peste 8.700 de familii și-au achiziționat o locuință doar pe baza garanției de stat, în timp ce aproape 6.400 de beneficiari s-au bucurat și de mecanismul de compensare.
CITIȚI ȘI:
