R. Moldova poate deveni „partener strategic” în reconstrucția Ucrainei, ca facilitator al parteneriatelor transfrontaliere
Deși nu are capacitatea de a finanța direct reconstrucția Ucrainei, Republica Moldova ar putea juca un rol esențial în susținerea investițiilor regionale. Un studiu realizat de Kyiv School of Economics arată că țara se poate poziționa drept „facilitator al parteneriatelor transfrontaliere” și poate contribui la consolidarea coridorului Ucraina–Republica Moldova–România ca o veritabilă „poartă strategică” pentru investiții, integrare economică și reziliență pe termen lung.
Studiul „Moldova’s Support for Post-War Recovery and Reconstruction of Ukraine”, elaborat cu sprijinul Camerei Americane de Comerț din Republica Moldova și al Agenției de Investiții, evidențiază avantajele geografice și economice ale Republicii Moldova în contextul reconstrucției Ucrainei.
„Proximitatea față de Ucraina și integrarea în sistemele europene creează premisele pentru ca Moldova să devină o economie de tip „poartă”, capabilă să susțină lanțurile de aprovizionare și să ofere o bază operațională investitorilor interesați de piața ucraineană”, se arată în studiu.
Totuși, autorii avertizează că acest potențial depinde de depășirea unor obstacole clare: blocaje logistice, bariere administrative și lipsa unor mecanisme instituționale dedicate cooperării transfrontaliere.
Logistica și infrastructura de transport sunt evidențiate drept sectoarele cu cel mai mare potențial. Rutele alternative care leagă Ucraina de piețele europene devin tot mai importante, iar Republica Moldova capătă o relevanță strategică sporită.
„Războiul a redesenat harta logistică a regiunii. Sudul și vestul Ucrainei au devenit puncte critice pentru exporturi, în special pentru produse agricole și bunuri industriale, ceea ce crește valoarea coridorului care leagă Ucraina de Republica Moldova și de regiunea Dunării”, subliniază autorii.
Această direcție este susținută și la nivel european. Uniunea Europeană, Ucraina și Republica Moldova au convenit, la sfârșitul anului 2023, extinderea coridoarelor TEN-T (Rețeaua Transeuropeană de Transport) în ambele țări. În paralel, modernizarea punctelor de frontieră și dezvoltarea coridoarelor în cadrul inițiativei „Solidarity Lanes”, inclusiv controalele vamale comune de la Reni, sunt menite să accelereze fluxurile comerciale dintre Ucraina, Republica și UE, prin România.
Un rol aparte îl joacă regiunile sud-vestice ale Ucrainei: Odesa, Vinnița și Cernăuți, considerate puncte de intrare pentru investiții și cooperare economică transfrontalieră.
Datele Serviciului Vamal al Ucrainei arată că ponderea mărfurilor care tranzitează Ucraina prin frontiera cu Republica Moldova a crescut de la 6.6% în 2024 la 7.2% în 2025. În același timp, traficul de vehicule a ajuns la 1.54 milioane în 2025, în creștere cu aproape 7% față de anul precedent.
Exporturile Ucrainei în Republica Moldova au crescut cu peste 60%
În pofida războiului, exporturile Ucrainei către Republica Moldova au crescut de la aproximativ 818 milioane de dolari în 2019 la circa 1.3 miliarde de dolari în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de peste 60%. Importurile din Republica Moldova au rămas stabile, la aproximativ 150–160 de milioane de dolari anual.
Pe lângă logistică și transporturi, energia este identificată drept un alt sector relevant, în contextul cererii crescute pentru energie regenerabilă și soluții de securitate energetică. Industriile de producție și construcții sunt bine poziționate pentru a valorifica cererea generată de reconstrucție, iar agricultura și sectorul agroalimentar completează acest tablou.
„Apar și noi oportunități în domenii precum serviciile medicale sau tehnologiile cu utilizare duală, de la electronică și robotică până la securitate cibernetică, pe fondul dezvoltării ecosistemului de inovare din sectorul apărării al Ucrainei”, mai notează autorii.
Banca Mondială a estimat necesarul de reconstrucție al Ucrainei la aproximativ 590 de miliarde de dolari în următorul deceniu. În acest context, sectorul privat devine principalul motor al investițiilor.
Analiza Kyiv School of Economics identifică 16 proiecte private, cu o valoare totală de peste 420 de milioane de dolari, în domenii precum energia regenerabilă, procesarea agricolă, infrastructura logistică și producția industrială.
Cele mai mari nevoi investiționale sunt concentrate în energie: aproximativ 250 de milioane de dolari și în infrastructură și logistică: circa 132 de milioane de dolari. Finanțarea acestor proiecte este așteptată să vină în principal din partea instituțiilor financiare internaționale, a instituțiilor de dezvoltare și a instrumentelor susținute de Uniunea Europeană.
Menționăm că autoritățile Republicii Moldova și-au exprimat recent deschiderea de a adera la „Coaliția Voluntarilor”, o platformă în susținerea Ucrainei care reunește peste 30 de state, inclusiv SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Polonia și România.
Președinta Maia Sandu a declarat că Republica Moldova ar putea contribui în special la deminare, un domeniu în care oferă deja instruire. Implicarea ar putea crește în perioada următoare, în funcție de deciziile partenerilor internaționali.
CITIȚI ȘI:
