Procesul de înființare a pădurilor pe proprietăți private, impulsionat odată cu intrarea în vigoare a noului Cod silvic
Pădurile private sunt un exemplu relevant despre cum poate fi impulsionată activitatea de extindere a suprafețelor împădurite. Totuși, procesul de împădurire pe proprietăți private este afectat de o serie de impedimente și lacune legislative, iar Ministerul Mediului își propune să le clarifice în perioada următoare.
Pădurile private ocupă mai puțin de un procent din suprafața verde a țării noastre, o pondere redusă, afirmă consultantul principal al Direcției politici în domeniul forestier și cinegetic de la Ministerul Mediului, Adrian Scutelnic.
Potrivit acestuia, procesul de înființare a pădurilor pe proprietăți private ar putea fi impulsionat odată cu intrarea în vigoare anul trecut a noului Cod silvic, care prevede măsuri mai clare în acest sens.
„Actualul Cod silvic pune un accent mai deosebit față de vechiul cod asupra terenurilor-proprietate privată destinate fondului forestier, ceea ce înseamnă că a creat toate condițiile pentru a dezvolta un sector privat în domeniul silvic. Codul silvic actual reglementează atât proprietatea privată, cât și proprietatea publică a APL-urilor și proprietatea publică a statului. Pentru a crea o pădure privată, este nevoie doar de a avea un teren. Proprietarul terenului poate să inițieze crearea unei păduri, dar aici este doar o singură limită - să nu fie teren agricol cu productivitate superioară. Legislația nu permite ca terenurile cu o bonitate mai mare de 60 de puncte să fie scoase din circuitul agricol”, a menționat consultantul principal de la Ministerul Mediului, la emisiunea „Dimineața cu Radio Moldova”.
Ministerul Mediului elaborează, în prezent, un mecanism clar care să ghideze proprietarii de terenuri agricole în procesul de plantare și gestionare corectă a pădurilor private. De asemenea, statul ar putea oferi și anumite subvenții, a subliniat Adrian Scutelnic.
„La inițierea creării unei păduri, ar trebui să fim atenți pentru a modifica destinația terenului - din teren agricol folosit ca pășune, de exemplu, la teren pentru fondul forestier. Aceasta va fi una din condiții în cazul în care Ministerul Mediului va iniția subvenționarea și stimularea chiar și financiară a dezvoltării fondului forestier privat. Ce ține de elaborarea îndrumărilor pentru crearea și dezvoltarea și, în general, gestionarea proprietății private în domeniul silvic, suntem în proces de elaborare, avem multe lucruri de elaborat în baza noului Cod silvic”, a adăugat Adrian Scutelnic.
Un exemplu de pădure privată, devenită un adevărat miracol verde în zona de stepă din nordul țării, este ceea din satul Ochiul Alb, raionul Drochia, înființată în 2012 pe un teren erodat. Pădurea a prins rădăcini la propriu prin plantarea inițială a cinci hectare de arbori.
Pentru înființare a fost utilizată ghinda de stejar, aleasă datorită ratei mai ridicate de prindere și rezistență, povestește doctorul în științe geonomice, Vladislav Grati, cel care monitorizează periodic starea masivului forestier și pentru care această pădure a devenit un proiect de suflet.
Ghinda de stejar, „fiind de calitate bună”, a răsărit aproape în totalitate.
„Pe lângă stejar, mai sunt și specii repede crescătoare, care îl susțin pe stejar, îl ajută. Aici am mai plantat paltinul de câmp, paltinul de munte, este specific zonei de nord. Am hotărât să plantăm, deși mai mică, o suprafață cu salcâm”, a spus Vladislav Grati, pentru Radio Moldova.
Pentru irigarea pădurii, în primii ani de viață au fost create, artificial, două iazuri, își amintește Leonid Ababii, un locuitor al satului Ochiul Alb: „Aici au fost spini, niște tufari și am dat pământ arabil, am făcut schimb de teren. Aici am început lucrările, cu săpături, cu tractoare, cu excavatoare. A fost mult de lucru în doi ani. Am început în 2010, iar în 2012 am răsădit pădurea”.
Această pădure a schimbat și peisajul localității, unde acum se simte un aer mai curat și mediul este mai verde, devenind o binecuvântare pentru localnici, spune Emilia Arapu, locuitoarea satului Ochiul Alb: „Fiecare om are nevoie să aibă cantitatea de oxigen, cel puțin patru - cinci copaci verzi ca să fie suficientă cantitatea de oxigen. Și asta e bine, sigur că e foarte bine, cât mai multă verdeață, cât mai multe iazuri, râuri – e foarte sănătos”.
La momentul actual, pădurea înființată pe proprietate privată se întinde pe o suprafață de zece hectare și a devenit în timp habitat pentru numeroase specii de păsări și animale, precum lebedele și păunii.
Pe parcurs, silvicultorii au adus veverițe și vulpi, iar mai recent și-au făcut apariția iepuri. Mai mult, în pădure au fost amplasați și stupi de albine.
Menționăm că, în perioada 15 martie - 15 aprilie, R. Moldova marchează „Luna Pădurilor”, perioadă în care au loc numeroase activități de protecție a mediului.
CITIȚI ȘI:
