Revista presei | R. Moldova și „Imperiul care nu a dispărut”; Importanța documentării riguroase a consecințelor războiului din Ucraina asupra R. Moldova
Presa națională abordează succesele , dar și provocările pe care le întâmpină R. Moldova în procesul de aderare la UE. Ieșirea statului din CSI, dar și prejudiciile cauzate R. Moldova de războiul purtat de Federația Rusă în Ucraina, sunt alte subiecte analizate pe primele pagini ale publicațiilor naționale.
Republica Moldova nu va putea avansa spre etapele finale ale negocierilor de aderare la Uniunea Europeană fără progrese concrete în reforma justiției și lupta anticorupție, scrie Moldpres, care o citează pe vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov. Oficialul a subliniat în cadrul unei emisiuni la radiodifuzorul public că, în pofida progreselor înregistrate în ultimii ani, mai multe domenii-cheie rămân decisive pentru parcursul european al țării. „Fără a demonstra un progres real la aceste capitole, nu vom putea începe să discutăm despre închiderea negocierilor cu Uniunea Europeană”, a punctat Cristina Gherasimov.
Iar de pe Agora aflăm că Agenția internațională Moody’s a îmbunătățit ratingul R. Moldova de la B3 la B2, cel mai înalt nivel acordat țării noastre în ultimii 25 de ani. Potrivit Minsiterului Finanțelor, citat de publicație, evaluarea poate facilita accesul la finanțare externă în condiții mai favorabile, sporirea atractivității statului pentru investiții și proiecte de dezvoltare. Ratingul B2 indică că Moldova încă are provocări economice și geopolitice, însă a demonstrat o capacitate semnificativ îmbunătățită de a gestiona riscurile financiare, politice și sociale, explică Agora.
Imperiul care nu a dispărut – e titlul unei analize semnate de fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase. În articolul publicat de Cotidianul, autorul notează că la 2 aprilie, Parlamentul Republicii Moldova a votat „abandonarea așa-numitei Comunități a Statelor Independente”. Chiar și denumirea acestei construcții a fost, de la început, o mistificare, comentează Alexandru Tănase, menționând că CSI nu a avut niciodată nimic de-a face cu independența statelor membre, ci cu conservarea dependenței față de Moscova. Este aproape caricatural – dacă nu ar fi atât de previzibil – că, inclusiv în momentul plecării, Kremlinul recurge la același reflex pavlovian: șantajul, constată Alexandru Tănase. „Rusia nu a renunțat niciodată la ideea refacerii imperiului, atrage atenția autorul articolului. Astăzi, singurul obstacol real în calea acestei expansiuni este armata ucraineană, care rezistă invaziei ruse. Și este la fel de clar că, în cazul prăbușirii frontului de est, Putin nu se va opri la Nistru”, comentează editorialistul. În acest context, ruperea oricăror legături cu tot ceea ce înseamnă – sau încă mai amintește – de imperiu nu este un gest simbolic. Este o măsură de supraviețuire, conchide Alexandru Tănase în articolul publicat de Cotidianul.
Iar Radio Chișinău atrage atenția că Republica Moldova ar trebui să acționeze mai ferm și mai bine coordonat pentru a trage la răspundere Federația Rusă pentru prejudiciile de mediu și atentatele la adresa securității statului, inclusiv prin sesizarea instanțelor internaționale. Este una dintre concluziile dezbaterii publice organizate de agenția de presă IPN, unde experții au subliniat atât necesitatea unei strategii juridice clare, cât și importanța colectării corecte a probelor și a documentării riguroase a daunelor, atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru securitatea națională, remarcă postul de radio. În context, Republica Moldova este încurajată să își coordoneze eforturile cu Ucraina, stat direct afectat în război, pentru a crește șansele de succes în eventuale litigii internaționale, mai scrie sursa citată.
Citat de IPN, expertul Igor Boțan a atras atenția asupra obligației instituțiilor statului de a interveni prompt și de a colecta probele necesare. „Al cincilea an consecutiv regiunea este implicată într-un război care generează un șir imens de crime de război, crime împotriva umanității, crime ecologice. Toate aceste crime trebuie fixate și documentate, subliniază expertul. Potrivit lui Igor Boțan, Procuratura, atunci când a fost puternic poluat râul Nistru, avea obligația să se autosesizeze ca să colecteze probe cât se poate de rapid, ca ele să nu se piardă”.
Fosta ministră a mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, directoare executivă a asociației obștești EcoContact, a punctat consecințele concrete ale războiului asupra mediului din Ucraina și Republica Moldova, oferind exemple privind degradarea accelerată a ecosistemelor. „În urma bombardamentelor masive din Ucraina nivelul de poluare a aerului, apei și solului s-a mărit foarte mult. Pădurile și ariile protejate au avut de suferit, multe dintre ele fiind incendiate în urma bombardamentelor sau intenționat. (...) bombardarea barajului de la Kahovka a dus la o poluare în masă și la distrugerea unui teritoriu imens”, a explicat ex-ministra Iordanov, citată de IPN.
Scumpire fără precedent a carburanților în R. Moldova, titrează RFI. Republica Moldova nu renunță la starea de urgență în sectorul energetic, introdusă după ce Rusia a bombardat linia electrică Isaccea-Vulcănești, principala cale de import de curent, notează autorul articolului. „Linia a fost reparată, însă, situația în domeniul energetic rămâne fragilă, mai ales că scumpirea carburanților în ultima lună a înregistrat un ritm fără precedent în istoria Republicii Moldova. În aceste condiții, producătorii cer Guvernului măsuri de susținere, avertizând asupra impactului major asupra populației și economiei. ”
Ce s-a schimbat de la 1 aprilie în procedurile legate de moștenire, analizează Europa Liberă. „Pe 1 aprilie au intrat în vigoare modificări la regimul juridic al moștenirii, menite să simplifice procedurile. Termenul de acceptare a moștenirii crește până la un an, soțul supraviețuitor este inclus în clasa întâi de moștenitori, iar moștenitorii nedemni pot fi decăzuți în drepturi de instanță. Una dintre noutăți este că termenul de acceptare a moștenirii crește de la trei la 12 luni de la data deschiderii ei. Asta înseamnă că moștenitorul, legal sau testamentar, are la dispoziție un an pentru a decide dacă acceptă sau renunță la moștenire. Însă, din momentul în care o acceptă, nu mai are dreptul să renunțe la ea. Acceptarea automată a moștenirii este eliminată. Nu este suficient să locuiești în apartamentul persoanei decedate sau să folosești bunurile, trebuie să ai un act. Moștenitorul poate să depună personal cererea de moștenire la notar sau să împuternicească pe cineva prin procură. Fără cerere, dosarul succesoral nu se deschide”, rezumă Europa Liberă.
Între timp, TVR Moldova analizează situația în care peste 100 de mii de buletine ale românilor basarabeni au fost anulate din cauza domiciliilor fictive, alimentând speculații privind pierderea cetățeniei, pașaportului și a alocațiilor. Invitat la „Interviurile Telejurnalului”, fostul șef al Autorității Naționale pentru Cetățenie, Silviu Gabriel Barbu, a explicat că anularea vizează strict documentul de identitate și nu afectează cetățenia română. Anularea buletinului nu înseamnă pierderea drepturilor sociale, remarcă Silviu Gabriel Barbu, menționând că alocațiile pentru copii, de exemplu, continuă să fie plătite. Probleme pot apărea însă în accesarea plăților, dacă titularul nu mai poate dovedi identitatea cu un act valabil, explică fostul șef al Autorității Naționale pentru Cetățenie. Autoritățile recomandă celor vizați să își clarifice cât mai rapid situația, prin solicitarea unui nou document de identitate și declararea unui domiciliu conform noilor reguli. Procesul ar putea deveni mai rapid în perioada următoare, pe fondul digitalizării sistemului, notează TVR Moldova.
