Mărturii sfâșietoare despre foametea din 1946-1947: „A fost o distrugere a neamului”
Fotografii de arhivă, mărturii și documente care atestă amploarea foametei din anii 1946 - 1947 au fost expuse la Muzeul Național de Istorie din Chișinău. Aproape jumătate dintre locuitorii satelor găgăuze au murit în acea perioadă, iar evenimentul relevă anume ororile comise în sudul țării. Expoziția „Foametea din anii 1946-1947. Istorie și memorie în Găgăuzia” se va desfășura până la sfârșitul acestei luni și reprezintă o adevărată incursiune în istorie.
„Acesta este bunicul meu, iar aceasta este mama mea. Din zece copii, trei au murit în timpul foametei”.
Mii de documente, fotografii și mărturii cutremurătoare au fost colectate de istoricul Ignat Cazmalî, fondatorul Muzeului de Istorie din satul Avdarma. O parte dintre ele pot fi văzute în expoziția de la Chișinău.
„Documentele expuse relevă că 30-40% din populația raioanelor Comrat, Vulcănești și Ceadâr-Lunga au murit de foame”, menționează Ignat Cazmalî.
Fondatorul Muzeului de Istorie din satul Avdarma a început să documenteze această parte a istoriei după ce a citit cartea „Foametea în Moldova”, apărută în 1993 în limba rusă și coordonată de istoricul Anatol Țăranu.
„Regiunea de sud a Republicii Moldova a avut de suferit încercări și tragedii cele mai mari și mai pronunțate în timpul foametei organizate. Memoria acestor tragedii trebuie să fie păstrată în societatea noastră chiar dacă pe parcursul deceniilor s-a făcut tot posibilul ca această memorie să fie ștearsă, să nu existe, fiindcă foametea din perioada postbelică discredita ceea ce se numește regimul sovietic”, subliniază Anatol Țăranu.
„Ne-am propus să aducem în fața publicului larg documente, fotografii, mărturii cu informații de unicat, pe alocuri, prezentate pentru prima dată. Și ne-am propus să vorbim împreună despre acest flagel, pentru a comemora și, totodată, a condamna aceste atrocități”, explică Ludmila Cojocaru, curatorul expoziției.
Expoziția rămâne deschisă până pe 30 aprilie. Cei care au vizitat-o au rămas profund marcați.
„Asta a fost o distrugere a neamului, a avut cineva grijă ca aici să nu rămână nimeni prin foamete, deportări, prin toate celelalte. Bunica mea, când îl scoteau pe bunicul, fost primar, să-l ducă în Siberia, ea din urma lui și soldații cu patul puștii au ucis-o în poartă”.
„Povestea mama despre foamete, cât de greu au dus-o, i-au salvat doar că aveau sfeclă de zahăr, câteva oițe și câteva covoare pe care bunica le-a schimbat pe o pătrime de sac cu porumb. Asta a fost salvarea, fiind nouă copii”.
Aproape 200 de mii de oameni au murit pe timpul foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-1947, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.
CITIȚI ȘI:
