Parlamentul a votat candidatura Alinei Cebotariov la conducerea Consiliului Concurenței
Parlamentul a numit-o pe Alina Cebotariov președintă a Plenului Consiliului Concurenței, cu votul a 55 de deputați, în ședința din 9 aprilie. Noua președintă își va începe mandatul de cinci ani la data de 27 aprilie.
Cebotariov are studii în economie, administrare financiară și administrarea afacerilor, iar din 2023 este director adjunct al Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. Anterior, ea a activat în cadrul Comisiei Naționale a Pieței Financiare și la Ministerul Finanțelor.
În cadrul dezbaterilor din Parlament, Alina Cebotariov a subliniat că mandatul încredințat este „extrem de complex, important și sensibil”. Una dintre principalele provocări vizează insuficiența de personal, pe care viitoarea președintă își propune să o soluționeze prin creșteri salariale. Alte priorități evidențiate țin de revizuirea cadrului legal, prin prisma cerințelor asumate în procesul de aderare la UE, și combaterea înțelegerilor de cartel, cu o atenție specială pentru piața carburanților și cea imobiliară.
Răspunzând la întrebările deputaților din opoziție despre remunerația pe care urmează să o obțină și cum motivează necesitatea creșterilor salariale, Alina Cebotariov a spus că salariul pe care îl va avea este public și constituie în jur de 40.000 de lei, însă alți salariați din sistem câștigă mai puțin.
„Un prim lucru urmărit va fi capacitatea din perspectiva resurselor umane, însă acest lucru poate fi făcut doar dacă se majorează salariile”, a subliniat Cebotariov.
Deputata comunistă Diana Caraman a completat, spunând că salariul de președintă ajunge la 50.000–60.000 de lei pe lună, cu sporurile salariale incluse, și s-a interesat ce salarii va cere pentru angajați. Cebotariov a spus că nu poate indica o cifră exactă, însă, pentru a garanta „decizii transparente, corecte, echidistante, apolitice și integre”, autoritățile de supraveghere trebuie „motivate pe măsură”.
„Trebuie să înțelegem că autoritățile de supraveghere își asumă anumite riscuri extrem de sensibile pentru decizii complexe. Pentru a constata un cartel – vorbim de participanți la piața carburanților – înțelegem cu cine vom avea de-a face și cât de sensibile sunt deciziile. Niciodată nu se reușește acest lucru, însă se încearcă să se apropie, măcar cumva, de situația celor pe care îi supraveghezi”, a subliniat Alina Cebotariov.
Deputatul majorității parlamentare Radu Marian a criticat „populismul” din sala Parlamentului la subiectul performanței autorității de supraveghere, în condițiile în care avocații companiilor investigate pentru înțelegeri de cartel sunt plătiți cu sute de euro pe oră sau zeci de mii pe lună.
„Nu înseamnă că și instituțiile noastre trebuie să aibă astfel de salarii. Evident că nu. Totuși, atunci când un angajat începător, un jurist începător care vine la Consiliul Concurenței cu un salariu de 10.000 de lei pe lună, să ne așteptăm ca el să lupte cu un avocat care primește 500 de euro pe oră, mă rog, e cam complicat”, a remarcat președintele Comisiei economie, buget și finanțe.
La un alt subiect, privind monitorizarea ajutoarelor de stat, Alina Cebotariov a menționat că, estimativ, 100 de scheme de ajutor de stat nu au fost notificate până în prezent la Consiliul Concurenței. Instituția urmează să revadă aceste proceduri, însă acest lucru va necesita timp.
„Pentru că, în momentul în care 100 de scheme vor fi notificate într-o perioadă extrem de scurtă, va fi o povară foarte mare și pentru Consiliul Concurenței, în circumstanțele insuficienței de personal”, a detaliat președinta.
Marcel Spatari, președintele Comisiei pentru integrare europeană, a menționat că în Uniunea Europeană ajutoarele de stat sunt reglementate strict, iar regulile de joc trebuie să fie aceleași pentru toate entitățile.
Plenul Consiliului Concurenței este un organ colegial decizional compus din cinci membri, inclusiv un președinte și doi vicepreședinți. Aceștia sunt numiți în funcție prin hotărâre de Parlament, rămânând independenți în luarea deciziilor.
Funcția de președinte a devenit vacantă după ce Parlamentul a aprobat, pe 26 februarie, demisia lui Alexei Gherțescu, care a invocat motive personale. Mandatul acestuia a încetat la 1 martie.
CITIȚI ȘI:
