Revista presei: 15 aprilie, zi de doliu național
Decretarea zilei de doliu național; solicitarea europarlamentarului Victor Negrescu de a deschide negocierile pe clustere pentru aderarea R. Moldova la UE și cine primește cele mai mari pensii în R. Moldova - sunt câteva dintre principalele titluri ale presei, trecute în revistă.
Ziua de 15 aprilie, decretată zi de doliu național. Moldova 1 scrie că astăzi, la ora 12, va fi ținut un moment de reculegere în semn de respect și recunoștință pentru Gheorghe Urschi. În toate localitățile din țară, precum și în misiunile diplomatice și consulare ale Republicii Moldova de peste hotare, Drapelul de Stat va fi arborat în bernă. Maestrul Gheorghe Urschi s-a stins din viață pe 13 aprilie. El va fi înmormântat astăzi, la Cimitirul Central din str. Armenească din Chișinău. Cei care doresc își pot lua rămas-bun de la „regele umorului” începând cu ora 10, la Palatul Național.
Newsmaker scrie că în legătură cu desfășurarea funeraliilor maestrului Gheorghe Urschi, astăzi, va fi sistat temporar traficul rutier pe anumite străzi din centrul Chișinăului. Transportul va fi redirecționat pe străzile adiacente. Arterele vizate, le găsiți în articol.
Europarlamentarul Victor Negrescu solicită deschiderea negocierilor pe clustere pentru aderarea R. Moldova la UE. Pe Radio Chișinău vedeți mesajul legislatorului trimis președintelui Consiliului European, António Costa. Europarlamentarul român menționează că alegerile recent desfășurate în Ungaria oferă o nouă fereastră de oportunitate pentru această decizie. Decizia Consiliului European ar putea fi luată la prima reuniune formală din iunie sau poate fi agreată de îndată la nivel de ambasadori. Republica Moldova a făcut progrese reale și a demonstrat că își asumă drumul european. Începerea negocierilor pe clustere ar oferi un nou imbold reformelor necesare și ar consolida inclusiv colaborarea cu România. Este momentul ca Uniunea Europeană să confirme acest parcurs printr-o decizie clară”, a transmis Victor Negrescu într-o postare pe Facebook.
Fostul director adjunct SIS, inculpat pentru divulgarea secretelor de stat, titrează Ziarul de Gardă. Judecătoria Chișinău a înregistrat un dosar penal pe numele fostului director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al R. Moldova, Alexandru Balan. În prezent, acesta se află în arest la domiciliu în România, fiind cercetat pentru trădare de patrie, după ce ar fi transmis informații secrete unei rețele de spionaj din Belarus și Rusia. Autoritățile nu au menționat anterior faptul că Balan este cercetat în R. Moldova. Divulgarea secretului de stat se pedepsește cu amendă de până la 67.500 MDL sau cu închisoare de până la 3 ani.
Un moldovean, reținut în Rusia pentru un presupus atentat. FSB-ul rusesc susține că ținta ar fi fost un oficial de rang înalt, scrie agora.md. Potrivit serviciului rus de informații, au fost reținuți trei cetățeni - un moldovean, un ucrainean și un rus - implicați în pregătirea unui presupus atentat pentru data de 2 aprilie curent, care ar fi fost dejucat de FSB. Ținta ar fi fost un oficial de rang înalt din cadrul structurilor de forță ruse. Cei trei ar fi planificat utilizarea unui scuter electric capcană, încărcat cu un dispozitiv exploziv improvizat, ce urma să fie detonat de la distanță în apropierea unui centru de afaceri. Autoritățile moldovenești nu au reacționat, deocamdată în acest caz.
Cine primește cele mai mari pensii în R. Moldova și de ce. Răspunsul îl găsiți pe Europa Liberă, care scrie că circa 4.000 de persoane din R. Moldova primesc pensii de peste 21.000 de lei, care ajung, în unele cazuri, și la 100.000 de lei. Asta, în timp ce pensia medie pentru limita de vârstă este de 3.240 de lei. Beneficiarii pensiilor „foarte mari” sunt persoane care au avut de-a lungul anilor salarii ridicate și, respectiv, au achitat „contribuții semnificative” în bugetul de asigurări sociale, explică CNAS. Ar fi vorba, în principal, de foști lucrători din sistemul bancar sau de persoane din categoria milionarilor, care au avut contribuții importante la sistemul de pensii. Pensii mari au și foștii angajați ai aviației civile, cei din industria IT, foști magistrați și medici. Mai multe detalii, vedeți în articol.
Taxă pe paragină la Strășeni: Impozite triple pentru proprietarii care își abandonează bunurile. TVR Moldova propune un subiect realizat la Strășeni, unde autoritățile au decis să lupte cu terenurile în paragină și clădirile degradate. În loc de amenzi, proprietarii bunurilor lăsate de izbeliște vor plăti impozite de trei ori mai mari. Decizia a fost luată pentru a responsabiliza beneficiarii și pentru a crește siguranța oamenilor, spun autoritățile. Se întâmplă după ce s-a observat o creștere a numărului de clădiri abandonate sau terenuri agricole lăsate în paragină. Autoritățile locale susțin că aceste proprietăți prezintă riscuri pentru siguranța oamenilor și afectează estetica urbanistică.
Tariful la transportul public din regiunea transnistreană crește cu 17%. IPN scrie că așa-zisul executiv de la Tiraspol a decis majorarea tarifelor pentru transportul de pasageri și bagaje pe rutele regulate. Majorarea tarifelor vizează rutele suburbane și interurbane din regiune. Potrivit documentului, tariful va crește de la 0,75 ruble transnistrene (aproximativ 0,80 de lei) la 0,88 ruble transnistrene (aproximativ 0,94 lei), fiind înregistrată o creștere de 17%.
Grădinițele din R. Moldova, tot mai pustii. Pe Moldova 1 vedeți un articol despre cum migrația și natalitatea scăzută golesc instituțiile de educație preșcolară de la sat. Datele oficiale arată că, în 2025, numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie a înregistrat o scădere de peste 4.000, ajungând la aproximativ 122.900 de copii. Tendința este mai pronunțată în mediul rural. În orașe, grădinițele rămân în mare parte ocupate, la Chișinău sunt, de cele mai multe ori, suprapopulate, însă în satele din țară tot mai multe grupe funcționează sub capacitate. Specialiștii subliniază că această evoluție nu reflectă doar fluxurile migratorii, ci și scăderea natalității din ultimii ani.
Învierea între două biserici: Paștele nu a reușit să aducă unitate în satul Dereneu. RFI propune un articol din satul Dereneu, sat scindat din cauza unui conflict religios alimentat de interesele politice ale primarului socialist din localitate. Acum două luni, clerici din Mitropolia Moldovei, subordonată Rusiei, s-au baricadat în biserica din sat pentru a nu permite transmiterea acesteia către Mitropoliei Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române. Publicația scrie că la două luni după conflict, comunitatea din Dereneu rămâne împărțită în două tabere: unii au mers de Înviere la Mitropolia Basarabiei, alții au rămas sub Mitropolia Moldovei. Slujbele s-au ținut la doar câțiva metri distanță, în aceeași curte. Credincioșii Mitropoliei Moldovei merg în biserica veche, deși instanța de judecată a decis că nu au dreptul să o folosească. Iar reprezentanții Mitropoliei Basarabiei, recunoscuți oficial, slujesc într-un paraclis improvizat, unde clopotele nu bat din turn, ci răsună dintr-un stick USB.
Tradiție sau poluare? Pe ecopresa citiți un articol despre problema coroanelor din plastic din cimitire. Anual, la nivel național, ajung aproape 300.000 de coroane funerare din plastic în cimitire. În Republica Moldova nu există operatori specializați în colectarea sau reciclarea coroanelor și compozițiilor florale din plastic. Fiind o combinație din mai multe materiale de plastic și sintetice, acestea sunt practic imposibil de reciclat în condițiile actuale. Din punct de vedere al impactului de mediu, articolele funerare din materiale nereciclabile sunt considerate produse cu cel mai înalt prag de degradare și poluare. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, afirmă că ministerul susține ideea de a fi interzise aceste obiecte din plastic, dar deocamdată, inițiativa este la nivel de consultări.
