ÎN CONTEXT | Promo-LEX: Promo-LEX: Deși în Găgăuzia narativul vinovăției Chișinăului domină, cetățenii vor alegeri corecte
Retorica defensivă îi determină pe locuitorii din Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) Găgăuzia să plaseze responsabilitatea asupra autorităților centrale pentru modul în care funcționează lucrurile în regiune, ignorând adesea carențele administrației locale. Concluziile aparțin directorului de programe al Asociației Promo-LEX, Nicolae Panfil, și directoarei executive la ATES Research Group, Veronica Ateș, în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Relația tensionată cu Chișinăul, neîncrederea în alegeri și marginalizarea limbii române sunt principalele concluzii ale sondajului Promo-LEX privind percepțiile din Găgăuzia, prezentat pe 16 aprilie, care relevă și un blocaj administrativ în regiune.
Directoarea executivă la ATES Research Group, Veronica Ateș, susține că este un prim studiu detaliat realizat în UTA Găgăuzia, care evidențiază un fenomen de izolare a populației față de procesele politice naționale cu o reticență față de Chișinău. Locuitorii autonomiei au manifestat o prudență sporită în momentul în care au fost chestionați pe subiecte sensibile, și relevă o societate divizată.
„Populația este în așteptare la careva schimbări. Lumea e interesată de ceea ce se întâmplă regional și nu prea își dă interesul față de realitățile naționale sau ce se întâmplă la Chișinău. Pe de altă parte, preferă să fie reticentă atunci când primește întrebări despre politică, dar au un interes sporit pentru subiecte sociale sau cele de nivel internațional”, a declarat Veronica Ateș.
Într-o eră a digitalizării, locuitorii regiunii caută reperele informaționale în surse neconvenționale, mai constată cercetătoarea ATES Research Group.
„Se informează din rețelele de socializare - pe primul loc, urmat de site-urile de știri și, paradoxal, pe al treilea loc sunt discuțiile cu rudele și prietenii. Apoi vine deja televiziunea, deci practic mass-media tradițională. Aspecte care sunt destul de interesante, din rândul celor care se informează despre evenimente social-politice din rețelele de socializare se informează în primul rând de pe TikTok, în proporție de circa 60%, apoi urmează YouTube, Facebook. Altă surpriză este rețeaua VKontakte - peste 20 %. În timp ce la nivel național este de 2 %”, a mai relatat Veronica Ateș.
Într-o analiză a cauzelor pentru care statutul de autonomie este perceput ca fiind nerespectat, directorul de programe al Asociației Promo-LEX, Nicolae Panfil subliniază un fenomen de „pasare a responsabilității”. Autoritățile regionale au reușit, de-a lungul anilor, să cultive ideea că orice problemă locală nerezolvată este, de fapt, un sabotaj din partea capitalei.
„Despre scopul constituirii autonomiei, majoritatea au spus că este conservarea, dezvoltarea culturii găgăuze. Mai departe am întrebat dacă s-a respectat acest statut de autonomie în toți acești ani și o foarte bună parte au spus că nu s-a respectat. Mai departe am întrebat cine e de vină și mulți au spus că autoritățile centrale și cele nu din interiorul comunității. (...) La fiecare situație mai complicată, în toți acești ani, autoritățile din regiune au făcut responsabil Chișinăul de tot ce s-a întâmplat. Nu prea s-au implicat în rezolvarea diferitor probleme care au fost amânate și au lăsat cumva acest narativ să domine”, a explicat reprezentantul Promo-LEX.
Potrivit lui Panfil, îndepărtarea centrelor unde se iau hotărârile infuențează capacitatea populației de a influența politicile publice: „Concluzia noastră este per general că, cu cât mai departe se îndepărtează centrul decizional al cetățeanului, cu atât mai greu este să influențeze, cumva deciziile”, a mai declarat Nicolae Panfil.
Expertul indică o criză de încredere în integritatea proceselor democratice din regiune. Deși dorința de reformă și participare civică este masivă, teama că rezultatul nu va reflecta voința reală persistă.
„Există o deschidere pentru o colaborare pentru autoritățile locale și cele naționale în desfășurarea alegerilor: 51% consideră că nu văd acolo condiții pentru desfășurarea alegerilor libere și corecte. De aceea aș zice că este necesar acest efort. În același timp, 85% spun că ar merge duminica viitoare la vot pentru Adunarea Populară. Deci, oamenii sunt într-o așteptare la soluționarea acestei probleme. Am testat și alte întrebări. Spre exemplu 57% au spus că numărul actual de deputați în Adunarea Populară ar putea fi redus”, a subliniat Panfil.
Panfil mai observă o schimbare de paradigmă la nivelul societății civile din Găgăuzia. Contrar retoricii politicienilor locali care resping orice „intervenție” a Comisiei Electorale Centrale, o parte semnificativă a populației consideră oportună implicarea Chișinăului „pentru următoarele alegeri libere și corecte în regiune”.
„Arată o deschidere și înțelegere la nivel de societate. Nu există o respingere categorică pentru ca CEC-ul să fie într-o măsură oarecare implicată. 44% din respondenți ne-au spus că ar fi o soluție organizarea alegerilor cu aportul autorităților centrale și regionale. Vedem cum se reacționează în Găgăuzia la orice încercare de intervenție din Chișinău pentru a debloca anumite situații. Sigur trebuie să existe și un dialog în acest sens, dar trebuie să existe și o implicare”, a adăugat expertul.
În încheiere, expertul Promo-LEX a atras atenția asupra dificultății obținerii răspunsurilor și reticența cetățenilor de a vorbi deschis este un simptom al stării de spirit în regiune.
„Am văzut un grad înalt de reticență în a răspunde la anumite întrebări sau de a pasa răspunsul. Mai este loc de cercetat acest aspect în Găgăuzia. Cert este că noi am încercat prin astfel de întrebări să dăm de gândit oamenilor să încercăm să înțelegem niște începuturi de dialog pe aceste subiecte”, a conchis Nicolae Panfil.
Studiul sociologic „Percepția asupra situației socio-politice, a alegerilor și a relațiilor instituționale din UTA Găgăuzia” a fost realizat de Promo-LEX în parteneriat cu compania sociologică ATES Research Group. Cercetarea a fost desfășurată sub formă de interviu față în față, în perioada 14-18 martie 2026, pe un eșantion de 410 respondenți din 20 de localități - trei orașe și 17 sate din UTA Găgăuzia. Marja de eroare a studiului este de 4.6%.
CITIȚI ȘI:
