Revista presei internaționale | SUA și Iranul revin la masa negocierilor în căutarea unei soluții de pace
Publicațiile internaționale continuă să relateze despre situația din Orientul Mijlociu, inclusiv despre negocierile de pace care urmează să fie purtate azi între Statele Unite și Iran în Pakistan. Agențiile de presă analizează și dinamica politică din Bulgaria după alegerile parlamentare de duminică. În atenția publicațiilor străine sunt și dezbaterile privind extinderea Uniunii Europene, inclusiv echilibrul de putere din interiorul blocului comunitar.
Vicepreședintele SUA, JD Vance, urmează să meargă azi la Islamabad pentru noi negocieri privind încetarea războiului cu Iranul, transmite Axios. Publicația precizează că liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a extins până miercuri seara termenul-limită al armistițiului temporar cu Teheranul, pe care l-a amenințat cu noi bombardamente dacă nu acceptă un acord durabil de încetare a focului, care să prevadă expres limitarea programului nuclear iranian. Surse citate de Axios afirmă că Iranul a întârziat trimiterea negociatorilor în Pakistan din cauza disputelor interne privind luarea unei poziții mai dure față de Washington, inclusiv față de condiția ridicării blocadei americane a strâmtorii Ormuz.
Războiul din Iran afectează influența globală a Statelor Unite și tensionează relațiile cu aliații, în timp ce rivali precum China încearcă să profite de situație, constată Politico. Potrivit publicației, nemulțumirile cresc în mai multe regiuni ale lumii din cauza efectelor economice ale conflictului, iar unele state membre ale NATO îi reproșează administrației Trump că nu le-a consultat înainte de lansarea operațiunilor militare. Criza energetică generată de închiderea Strâmtorii Ormuz determină statele să caute alternative, inclusiv accelerarea tranziției către energie regenerabilă și reducerea dependenței de furnizori unici, remarcă Politico. În acest context, incertitudinea privind strategia SUA și reacțiile partenerilor riscă să slăbească pe termen lung alianțele internaționale și poziția Washingtonului pe scena globală, conchide publicația.
Prețurile petrolului au crescut ieri, după ce Iranul a închis din nou strâmtoarea Ormuz, iar SUA au reținut o navă sub pavilion iranian, relatează The Guardian. Potrivit ziarului, prețul unui baril de petrol Brent a urcat la 95,62 dolari din cauza temerilor privind întreruperile de aprovizionare. Analiștii intervievați de The Guardian susțin că optimismul privind încheierea unui acord de pace dintre SUA și Iran a scăzut, iar efectele s-au resimțit și pe piața gazelor din Europa, unde prețurile au crescut semnificativ. În paralel, tensiunile au escaladat după ce Iranul a anunțat din nou blocarea strâmtorii, iar SUA au acuzat Teheranul de încălcarea armistițiului și au amenințat cu noi lovituri, conchide The Guardian.
Mai multe publicații continuă să comenteze impactul alegerilor parlamentare desfășurate duminică în Bulgaria. Partidul fostului președinte pro-rus al Bulgariei, Rumen Radev, a câștigat scrutinul și ar putea forma singur guvernul, relatează The Washington Post. Această victorie electorală ar putea oferi Rusiei un plus de influență în interiorul Uniunii Europene, semnalează ziarul. Radev a promovat o poziție mai apropiată de Moscova, criticând sprijinul pentru Ucraina și pledând pentru reluarea relațiilor cu Rusia, dar și pentru o abordare mai „pragmatică” în politica europeană, amintește The Washington Post. Totuși, dependența economică a Bulgariei de fondurile UE reduce riscul ca noul lider de la Sofia să adopte o politică la fel de dură ca cea a fostului premier maghiar Viktor Orban, constată ziarul american.
Premierul slovac Robert Fico intenționează să ajungă la Moscova pe 9 mai, cel mai probabil prin Polonia, după ce statele baltice i-au interzis să survoleze spațiul lor aerian, relatează agenția PAP. Potrivit sursei, Varșovia a confirmat că a primit solicitarea lui Fico de tranzit aerian și că aceasta este analizată de guvernul polonez. Aceeași agenție de presă subliniază că, pe fondul războiului din Ucraina, cele trei țări baltice, Lituania, Letonia și Estonia, nu permit folosirea spațiului lor aerian pentru întărirea relațiilor cu Rusia, decizie salutată de Kiev. Anul trecut, Fico a fost nevoit să ocolească regiunea pe o rută mai lungă, iar în acest an există incertitudini inclusiv privind organizarea paradei militare de la Moscova din motive de securitate, menționează agenția de presă PAP.
Franța și Germania propun acordarea Ucrainei unui statut intermediar în Uniunea Europeană, care ar permite o integrare parțială fără drepturile depline ale statelor membre, relatează Financial Times. Potrivit publicației, modelul ar include participarea la unele reuniuni și programe europene, dar fără acces la fonduri majore și fără drept de vot în procesul decizional. Inițiativa contrazice așteptările Kievului, care vizează aderarea deplină până în 2027, însă marile state ale UE se opun unui proces accelerat din motive politice și economice, explică Financial Times. Oficialii ucraineni citați de ziarul britanic consideră că această variantă ar fi una de compromis, care nu poate înlocui însă statutul de membru cu drepturi depline.
