Revista presei internaționale | Ucraina, în așteptarea deblocării sprijinului financiar al UE; SUA prelungesc armistițiul cu Iranul
Publicațiile internaționale își focalizează atenția asupra deciziei pe care ar urma să o ia azi Uniunea Europeană privind deblocarea împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, menit să o ajute să reziste în războiul cu Rusia. Mai multe agenții de presă descriu și evoluția situației din Orientul Mijlociu, în condițiile în care SUA au decis să continue negocierile de pace cu Iranul.
Uniunea Europeană ar putea aproba azi împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, menit să o ajute să reziste în războiul cu Rusia, relatează The Telegraph. Publicația o citează pe șefa diplomației europene Kaja Kallas, care a declarat că se așteaptă la o decizie pozitivă după pierderea puterii de către premierul maghiar Viktor Orban, care blocase anterior ajutorul. Deblocarea finanțării este legată și de reluarea livrărilor de petrol rusesc către Ungaria prin conducta „Drujba”, care traversează teritoriul Ucrainei și care a fost reparată de Kiev după avariile provocate în ianuarie de un atac aerian al Rusiei, notează The Telegraph. Potrivit publicației, primele fonduri ar putea ajunge deja luna viitoare și ar urma să fie folosite inclusiv pentru achiziția de armament.
În contextul în care Kievul încearcă să obțină acces la împrumutul UE, Ucraina va relua livrarea petrolului rusesc prin conducta „Drujba” începând de miercuri, 22 aprilie, cel mai probabil în a doua parte a zilei, relatează Reuters. Conform surselor agenției de presă, compania maghiară MOL a depus deja cereri pentru primele volume, care vor fi împărțite între Ungaria și Slovacia. Reluarea livrărilor va fi posibilă după ce Ucraina a anunțat că a reparat conducta avariată anterior în urma unui atac rusesc, relevă Reuters.
Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a interzice accesul pe teritoriul său cetățenilor ruși care au luptat împotriva Ucrainei, transmite AFP, citând o altă declarație a șefei diplomației europene Kaja Kallas. Potrivit oficialului, propunerea urmează să fie prezentată la reuniunea Consiliului European din luna iunie. Inițiativa a fost salutată de ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiga, care a apreciat-o drept un pas necesar și justificat, remarcă AFP.
Rusia a reluat livrările de petrol din principalele porturi vestice după mai multe săptămâni de perturbări provocate de atacurile cu drone ucrainene, ceea ce ar putea duce la creșterea exporturilor, relatează Bloomberg. Potrivit agenției, deși media exporturilor pe patru săptămâni a scăzut la cel mai redus nivel din august anul trecut, livrările au crescut recent odată cu reluarea operațiunilor în porturi-cheie. În același timp, veniturile Moscovei au fost susținute de majorarea prețurilor globale la petrol, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al relaxării sancțiunilor americane, remarcă Bloomberg. Agenția de presă precizează că prețul petrolului Brent costă în prezent în jur de 95 de dolari pe baril, însă ar putea crește semnificativ dacă războiul continuă. Analiștii intervievați de Bloomberg consideră că, în acest moment, evoluția cotațiilor rămâne puternic influențată de speranțele privind posibile negocieri de pace dintre SUA și Iran.
Între timp, președintele SUA, Donald Trump, a decis să prelungească armistițiul cu Iranul, care urma să expire pe 22 aprilie, relatează Associated Press. Potrivit agenției de presă, liderul de la Casa Albă a explicat că a luat această decizie la solicitarea conducerii Pakistanului, pentru a permite continuarea negocierilor mediate de liderii acestei țări. Măsura vine în contextul diviziunilor interne din Iran și al eforturilor de a formula o poziție comună pentru discuții, notează Associated Press, precizând că SUA mențin blocada porturilor iraniene și starea de pregătire a forțelor militare.
The New York Times a dezvăluit anterior că vicepreședintele SUA JD Vance și-a amânat vizita în capitala Pakistanului, Islamabad, unde urmau să aibă loc negocieri cu Iranul. Sursele ziarului susțin că motivul este lipsa unui răspuns clar din partea Teheranului privind participarea la dialog. În aceste condiții, administrația de la Washington a decis să amâne negocierile, așteptând ca Iranul să-și confirme disponibilitatea de a trimite o delegație și de a continua tratativele.
Potrivit Axios, decizia lui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul este legată de faptul că SUA și mediatorii pakistanezi așteptau instrucțiuni clare din partea conducerii supreme de la Teheran. Surse citate de publicație afirmă că există diviziuni în interiorul Iranului: unii oficiali susțin continuarea discuțiilor pentru prelungirea armistițiului, în timp ce structurile militare ale Gardienilor Revoluției resping concesiile cât timp persistă presiunea americană. Negociatorii administrației Trump consideră că un acord privind oprirea războiului și limitarea programului nuclear iranian este încă posibil, dar se tem că la Teheran nu există o autoritate clară care să poată lua o decizie finală, remarcă Axios. Potrivit unor oficiali americani citați de publicație, există o ruptură profundă între aripa civilă a negocierilor și conducerea militară a Gardienilor Revoluției, iar liderul suprem al țării Mojtaba Khamenei are o prezență publică redusă și nu intervine direct în proces. Situația este agravată de lipsa unei coordonări eficiente între instituțiile iraniene după schimbări recente din conducerea securității naționale, ceea ce, potrivit oficialilor americani intervievați de Axios, slăbește capacitatea Teheranului de a negocia coerent.
Agenția Tasnim, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, a anunțat că Iranul nu a cerut prelungirea armistițiului, iar un consilier al conducerii parlamentului a afirmat că declarațiile lui Donald Trump „nu au greutate”. Mai mulți oficiali iranieni au calificat posibila reluare a negocierilor cu SUA drept „irațională” și au avertizat că orice atac va fi întâmpinat cu lovituri asupra unor ținte prestabilite. Informații atribuite agenției Tasnim arată că Washingtonul ar putea încerca fie să iasă din conflict după eșecurile militare, fie să mențină presiunea asupra Iranului prin tactici și posibile acțiuni indirecte ale aliaților săi din regiune, în timp ce Teheranul urmărește atent astfel de scenarii. Iranul consideră că o blocadă maritimă a SUA în zona Strâmtorii Ormuz echivalează cu continuarea războiului și avertizează că nu va permite redeschiderea acesteia cât timp restricțiile persistă, inclusiv prin posibila utilizare a forței. În viziunea autorităților iraniene, SUA încearcă să mențină presiunea asupra economiei și politicii iraniene, dar controlul Teheranului asupra Strâmtorii Ormuz reprezintă un factor decisiv care poate schimba evoluția conflictului, mai scrie Tasnim.
Până în weekend părea că un acord între SUA și Iran pentru oprirea conflictului este aproape, însă situația s-a schimbat după ce Donald Trump a început să facă declarații publice despre negocieri, inclusiv prin presă și rețele sociale, la această concluzie ajung diplomați citați de CNN. Aceștia remarcă declarațiile lui Trump în care acesta a susținut că Iranul ar fi acceptat mai multe condiții, inclusiv transferul de uraniu îmbogățit și suspendarea programului nuclear, dar Teheranul a negat aceste afirmații și chiar existența unor noi runde de negocieri. Aceste declarații au redus optimismul privind încheierea unui acord, oficiali americani recunoscând că abordarea publică a președintelui a afectat negocierile, pe fondul neîncrederii profunde a Iranului față de Washington. Situația s-a tensionat și mai mult după un incident militar în care o navă iraniană a fost atacată de forțele americane, iar acum rămâne incert dacă se va ajunge la un acord sau la escaladarea conflictului, conchide CNN.
Într-un alt articol publicat de CNN, experți și diplomați afirmă că armata SUA a epuizat semnificativ stocurile de rachete în timpul războiului cu Iranul, generând pe termen scurt riscuri de deficit în eventuale conflicte viitoare. Potrivit acelorași surse, în șapte săptămâni au fost consumate aproximativ 45% din rachetele de precizie, 50% din interceptoarele THAAD, aproape jumătate din stocurile de rachete antiaeriene Patriot, precum și alte tipuri de armament. Deși Pentagonul susține că dispune în continuare de capacități suficiente pentru operațiuni imediate, refacerea completă a stocurilor ar putea dura între trei și cinci ani, ceea ce creează vulnerabilități strategice, semnalează sursele CNN. Conform estimărilor experților intervievați de postul american de televiziune, nivelul actual al rezervelor de armament este insuficient pentru un eventual conflict de amploare cu un adversar precum China, în timp ce declarațiile oficiale ale SUA contrazic existența unei penurii de armament.
Președintele rus Vladimir Putin a avut o prezență marginală în conflictul din Iran, intervenind doar ocazional, fără influență reală asupra evoluțiilor din Orientul Mijlociu, ceea ce reflectă poziția actuală a Rusiei pe scena internațională, constată Newsweek. Potrivit publicației, în pofida retoricii Kremlinului, Rusia acționează tot mai des ca o putere de rang inferior, mai degrabă modelată de evenimente decât capabilă să le controleze. În același timp, sancțiunile și reconfigurarea piețelor energetice au redus semnificativ dependența Europei de gazul rusesc, diminuând unul dintre principalele instrumente de influență ale Moscovei, scrie Newsweek. În acest context, rolul Rusiei în marile negocieri internaționale apare tot mai limitat, iar capacitatea sa de a acționa ca actor decisiv în crize globale este tot mai contestată, conchide publicația.
