Declarație votată la Comrat: Adunarea Populară cere deblocarea alegerilor din autonomie
Autoritățile din Găgăuzia caută soluții pentru a depăși blocajul privind alegerile în Adunarea Populară, după ce instanța a suspendat deciziile legate de organizarea scrutinului. Adunarea Populară a adoptat pe 22 aprilie, cu votul a 19 din cei 21 de deputați prezenți la ședință, din totalul de 35 de membri, o declarație prin care îndeamnă autoritățile centrale să nu blocheze procesele electorale din autonomie, avertizând că alegerile programate pentru 21 iunie riscă să fie compromise.
În declarația adoptată în cadrul unei ședințe extraordinare, Adunarea Populară afirmă că decizia instanței din 3 aprilie, prin care au fost suspendate actele ce țin de stabilirea datei alegerilor, constituirea Comisiei Electorale Centrale și regulile de desfășurare a scrutinului, a dus la blocarea procesului electoral pentru alegerea noii legislaturi.
„Această declarație dorim să fie transmisă președintelui, Parlamentului și Guvernului, pentru a înceta, prin instanțele de judecată și Cancelaria de Stat, anularea hotărârilor și pentru a permite locuitorilor Găgăuziei să aleagă cea de-a opta legislatură”, a declarat Nicolai Ormanji, președinte interimar al APG.
Potrivit documentului, deputații consideră că „suspendarea acestor decizii, fără indicarea unor încălcări concrete ale legislației”, reprezintă „o ingerință în competențele autonomiei”. Aceștia invocă prevederile Constituției și ale legii privind statutul special al Găgăuziei, care garantează dreptul regiunii de a-și organiza instituțiile și de a desfășura alegeri.
În același timp, deputații discută mai multe opțiuni pentru depășirea crizei, inclusiv apeluri către organizații internaționale și o posibilă implicare a președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, în dialogul dintre Comrat și Chișinău.
În cadrul ședinței extraordinare, deputatul Alexandr Tarnavski a propus o variantă alternativă de declarație și a făcut apel la compromis. Acesta a propus recunoașterea ca echivalente a denumirilor „Comisia Electorală Centrală” și „Consiliul Electoral Central”.
„Nu pot influența poziția Chișinăului, dar pot influența decizia dumneavoastră și vă rog să facem acest pas de compromis. Altfel… nu știu cum vor evolua lucrurile. Poate că subiectul disputei va dispărea dacă va exista o decizie a Curții Constituționale”, a menționat Alexandr Tarnavski, deputat APG.
Propunerea nu a fost susținută de majoritate. Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, a subliniat că eventualele compromisuri trebuie să respecte cadrul legal.
„Compromisurile despre care vorbea colegul trebuie să existe, dar doar în limitele Constituției și ale legii privind statutul special al Găgăuziei. Dacă ne abatem de la acestea, compromisurile vor deveni simple dorințe politice de moment, care pot duce la confruntări, așa cum s-a întâmplat în trecut””, a subliniat Gheorghe Leiciu, vicepreședinte APG.
În cadrul ședinței a intervenit și bașcanul interimar Ilia Uzun, care urma să plece la Istanbul împreună cu Mihail Vlah, însă nu a reușit să părăsească țara.
„Am discutat cu mulți patrioți ai Găgăuziei și cu oamenii simpli. Știți ce spun? Dacă autoritățile centrale vor încerca să impună aici ceva împotriva voinței populației, oamenii spun că această clădire va fi dărâmată până la temelii și nu va exista niciodată aici un reprezentant care nu a fost ales de popor”, a declarat Ilia Uzun.
În declarația adoptată, Adunarea Populară condamnă contestarea și suspendarea repetată a actelor privind organizarea alegerilor și avertizează că blocarea procesului electoral creează riscul încălcării dreptului cetățenilor de a-și alege reprezentanții.
„Organizarea alegerilor este o condiție esențială pentru menținerea ordinii democratice și a stabilității instituționale în autonomie. Orice tentativă de împiedicare a acestui proces va fi considerată o încălcare a statutului autonom și a dreptului cetățenilor de a-și alege reprezentanții”, se mai arată în textul declarației.
Precizăm că mandatul Adunării Populare a Găgăuziei a expirat în noiembrie 2025, iar datele stabilite pentru vot, 22 martie și 21 iunie 2026, au fost anulate succesiv prin deciziile Curții de Apel Sud, la solicitarea Cancelariei de Stat. În aceste condiții, desfășurarea alegerilor rămâne incertă, iar criza a fost generată de divergențele dintre legislația electorală locală și cea națională. La Comrat, autoritățile refuză, deocamdată, organizarea alegerilor conform Codului electoral al Republicii Moldova.
CITIȚI ȘI
